Actualizare, octombrie 2026: de la 1 ianuarie 2026, regula de 60 de zile din Cipru nu mai cere să nu fii rezident fiscal în alt stat. Celelalte condiții au rămas. Articolul descrie regula așa cum se aplică din anul fiscal 2026.

Puține reguli fiscale din Europa au ajuns slogan atât de repede ca regula de 60 de zile din Cipru. Stai două luni pe insulă, se spune pe grupuri și în clipuri, și ai rezolvat partea fiscală. E ușor de înțeles de ce prinde: 60 de zile înseamnă o șesime din an, încap între proiecte și vacanțe, iar de la București sau Cluj ajungi în Larnaca în două ore de zbor.

Regula există. Cipru chiar îți permite să devii rezident fiscal cu 60 de zile de prezență. Dar regula nu e un număr. E un pachet de condiții, iar din ce vedem noi, cele mai multe planuri nu cad pe zile, ci pe părțile pe care nu le pomenește nimeni în reclamă. Și mai e un lucru pe care sursele cipriote nu ți-l spun: România are propriile reguli de rezidență, iar ele nu se uită la anul calendaristic la fel ca Cipru.

Să vrei să plătești cât mai puțin impozit, în limitele legii, e o decizie de afaceri perfect legitimă. Tocmai de aceea merită să cunoști regula mai bine decât cei care o vând.

Ce cere de fapt regula de 60 de zile

În Cipru ești rezident fiscal pentru un an calendaristic dacă stai acolo mai mult de 183 de zile. Asta e varianta simplă, fără alte condiții. Regula de 60 de zile e alternativa, iar ca să o folosești trebuie să îndeplinești toate condițiile de mai jos în același an fiscal:

1. Cel puțin 60 de zile în Cipru.

2. Nu mai mult de 183 de zile în oricare alt stat.

3. O legătură economică cu Cipru: desfășori o activitate în Cipru, ești angajat în Cipru sau ai o funcție (de exemplu de director) la o companie rezidentă fiscal în Cipru, care nu încetează în cursul anului.

4. O locuință permanentă în Cipru, cumpărată sau închiriată.

Toate patru. Nu trei din patru. Dacă una cade, regula cade pentru acel an și rămâi doar cu testul de 183 de zile.

Greșeala 1: „Cele 60 de zile sunt toată regula”

De aici pornesc cele mai multe probleme. Oamenii își fac calendarul în jurul celor 60 de zile și tratează restul ca pe niște formalități. Locuința și legătura economică nu sunt formalități. Ele dau sens celor 60 de zile. Fără ele, două luni în Cipru sunt doar o vacanță lungă.

Privește invers: legea se mulțumește cu puține zile tocmai pentru că se așteaptă ca restul legăturilor tale cu Cipru să fie reale.

Greșeala 2: „Din 2026 pot fi rezident în două țări fără nicio problemă”

Schimbarea din 2026 e reală și face regula mai ușor de folosit. Până la finalul lui 2025, regula de 60 de zile nu se aplica deloc dacă alt stat te considera rezident fiscal. Acum Cipru nu mai pune această întrebare.

Faptul că nu mai întreabă Cipru nu înseamnă că nu mai întreabă România. Codul fiscal român te consideră rezident dacă îndeplinești oricare dintre aceste condiții: ai domiciliul în România; centrul intereselor tale vitale e în România; ești prezent în România peste 183 de zile, în total, în orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic respectiv; sau ești cetățean român care lucrează în străinătate ca funcționar sau angajat al statului român.

Dacă ambele state te revendică, decid regulile de departajare din tratatul dintre România și Cipru: unde ai locuință permanentă, unde ai legăturile personale și economice mai strânse, unde stai de obicei. Schimbarea din 2026 a mutat discuția, nu a eliminat-o.

Greșeala 3: „Domiciliul din buletin nu contează”

Pentru mulți români, aceasta e surpriza. Domiciliul în România e, în sine, unul dintre criteriile de rezidență din Codul fiscal. Cine pleacă în Cipru, dar păstrează adresa din buletin, apartamentul disponibil oricând și familia acasă, îi dă ANAF mai multe argumente decât crede.

Nu înseamnă că trebuie să rupi orice legătură cu România. Înseamnă că legăturile pe care le păstrezi trebuie să fie alegeri conștiente. Unii își stabilesc domiciliul în străinătate și trec la pașaportul pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate (CRDS). Alții păstrează domiciliul și se bazează pe tratat. Ambele variante au consecințe practice, așa că decizia merită luată cu un consultant fiscal român, înainte de plecare, nu după.

Pasul formal e chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, pe care îl depui la ANAF cu cel puțin 30 de zile înainte de plecare. Pe baza lui, ANAF evaluează dacă te mai consideră rezident fiscal român. Ghidul nostru despre mutarea în Cipru din România explică pașii în ordine.

Greșeala 4: „Orice cazare e locuință permanentă”

Regula cere o locuință permanentă în Cipru, cumpărată sau închiriată. Un apartament de vacanță rezervat câteva săptămâni e o dovadă slabă. Un contract pe termen lung pe numele tău, o locuință disponibilă ție tot anul, facturi de utilități: așa arată o locuință permanentă când te întreabă cineva.

Și te întreabă mai mulți. Nu doar fiscul cipriot, ci și băncile, ANAF și, la nevoie, logica tratatului, care vrea să afle unde trăiești de fapt. Un apartament gol în Larnaca și un apartament mobilat în București, în care îți ții lucrurile, spun o poveste foarte clară.

Greșeala 5: „O funcție de director pe hârtie e suficientă”

Legătura economică poate fi o activitate, un loc de muncă sau o funcție într-o companie rezidentă fiscal în Cipru. Mulți aleg varianta de director, adesea în propria firmă. E perfect legitim. Dar firma trebuie să fie reală și funcția la fel. O firmă care nu face nimic, cu un director care nu ia nicio decizie, nu e o fundație pentru nimic.

Pentru români mai e un detaliu. Dacă firma ta cipriotă e condusă de fapt din România, de la biroul din Cluj, România o poate trata ca rezidentă fiscal în România. Contează unde se iau deciziile, nu unde e sediul pe hârtie. Și atenție la a doua parte a condiției: legătura nu trebuie să înceteze în cursul anului. O demisie din funcția de director în octombrie, ca să faci ordine, poate anula tot anul. Ce presupune o firmă cipriotă reală explicăm în articolul despre firma în Cipru.

Greșeala 6: „Calculez zilele la final de an”

Se poate, dar e o idee proastă. Cipru numără după reguli fixe: ziua plecării din Cipru e o zi în afara Ciprului, ziua sosirii e o zi în Cipru. Iar România, la rândul ei, numără de regulă și ziua sosirii, și ziua plecării ca zile de prezență. Aceeași zi de zbor poate apărea în ambele calendare. Biletele de avion, plățile cu cardul și datele din telefon lasă o urmă mai exactă decât memoria ta. Ține un jurnal al zilelor din prima zi și planifică cu marjă, nu cu exact 60.

La fel cu celelalte condiții: testele de rezidență se aplică pe an calendaristic. O locuință sau o funcție de director începută în noiembrie poate conta pentru anul respectiv, dar dacă ai stat până atunci în România, probabil ai depășit deja 183 de zile acolo, iar regula de 60 de zile nu mai e disponibilă pentru acel an. În plus, dacă legătura economică se încheie în cursul anului, condiția nu mai e îndeplinită.

Și mai e un detaliu românesc. Testul de 183 de zile din Codul fiscal nu se uită doar la anul calendaristic, ci la orice interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul respectiv. Citit literal, cine pleacă toamna are deja peste 183 de zile în România într-un interval care începe în ianuarie și se termină în ianuarie anul următor, deci criteriul poate fi bifat formal și pentru anul următor. Soluția ține de acte, nu de calendar. Depui la ANAF chestionarul de plecare (formularul Z017) cu 30 de zile înainte să pleci, iar când primești certificatul de rezidență fiscală din Cipru îl depui împreună cu un chestionar actualizat. Pentru o mutare într-un stat cu care România are tratat, cum e Cipru, ANAF te consideră rezident român până la data la care rezidența ta se schimbă potrivit tratatului, iar tratatul se uită la locuința permanentă și la centrul intereselor vitale, nu la intervale de 12 luni. Dacă vrei siguranță și pe calendar, plănuiește plecarea în prima jumătate a anului și numără-ți vizitele acasă, astfel încât niciun interval de 12 luni care se încheie în anul următor să nu depășească 183 de zile în România.

Greșeala 7: „Cu 60 de zile devin Non-Dom”

Rezidența și Non-Dom sunt două lucruri separate. Regula de 60 de zile răspunde doar la întrebarea despre rezidență. Non-Dom e un al doilea test, despre domiciliu în sensul legii cipriote, și el îți aduce 0% Special Defence Contribution pe dividende și dobânzi, până la 17 ani (prelungibil cu 2 x 5 ani, 250.000 de euro fiecare). Statutul trebuie declarat. Pentru un român care se mută acum, condițiile Non-Dom sunt de regulă îndeplinite: nu ai domiciliu de origine în Cipru și nu ai fost rezident fiscal acolo în 17 din ultimii 20 de ani. Explicăm totul în articolul despre pentru cine merită Non-Dom în Cipru.

Și chiar și atunci, imaginea e mai îngustă decât sloganurile. Firma cipriotă plătește în continuare 15% impozit pe profit. Contribuția de sănătate GESY de 2,65% rămâne pe venitul tău, inclusiv pe dividende, plafonată la un venit de 180.000 de euro pe an, adică maximum 4.770 de euro.

Greșeala 8: „Dacă am certificat de rezidență cipriot, discuția s-a încheiat”

Un certificat de rezidență fiscală cipriot e un document important. Nu e însă un verdict care obligă orice altă țară. România își aplică propriile reguli, iar conflictele le decide tratatul, pe baza faptelor. O locuință de familie la care nu ai renunțat, copii la școală în orașul tău, o afacere condusă în continuare de acolo: aceste fapte nu dispar pentru că Cipru a emis un certificat.

Pregătește plecarea din România cu aceeași seriozitate ca sosirea în Cipru. Multe dintre aceste idei le găsești, pe scurt, și în articolul nostru Mit vs realitate: mutarea în Cipru.

Pentru cine funcționează cu adevărat regula de 60 de zile

Din ce vedem noi, regula de 60 de zile funcționează bine pentru:

• antreprenorii independenți de locație, a căror muncă se mută cu ei și care nu petrec jumătate de an într-o singură altă țară;

• oamenii cu o bază reală în Cipru: o locuință păstrată tot anul și o firmă sau un loc de muncă pe care le conduc cu adevărat;

• cei organizați, care țin jurnalul zilelor, își păstrează funcția de director activă până la 31 decembrie și își planifică anul din timp.

Se potrivește prost pentru:

• familiile care rămân ancorate în România cea mai mare parte a anului. Pentru ele, regula de 183 de zile sau alt plan e de obicei mai cinstit;

• cei care vor rezidența fără locuință și fără afacere. Regula nu a fost scrisă pentru asta;

• cei care planifică în ultimul trimestru. Anul calendaristic nu iartă.

Un mod realist de a te gândi la ea

Testele se aplică pe an calendaristic: zilele se numără între 1 ianuarie și 31 decembrie, iar funcția de director trebuie să fie activă la 31 decembrie. Cine a stat în România până în toamnă a depășit, de regulă, 183 de zile acolo, așa că planifică realist pentru 1 ianuarie și folosește lunile rămase ca să pregătești totul.

Dacă te gândești la varianta de 60 de zile, descrie-ți anul în câteva propoziții. Unde e locuința mea în Cipru și e a mea tot anul? Care e legătura mea economică și va mai fi activă la 31 decembrie? Unde altundeva îmi petrec timpul și ajunge vreo țară la 183 de zile? Ce fac cu domiciliul din buletin și cu apartamentul din România? Ce spune ANAF despre plecarea mea?

Dacă poți răspunde liniștit, regula de 60 de zile e un instrument foarte util. Dacă răspunsurile te incomodează, regula de 183 de zile e adesea întrebarea mai bună. Poți face un calcul de orientare cu calculatorul fiscal pentru Cipru, iar dacă banca face parte din plan, citește articolul despre contul bancar după mutare înainte să aplici undeva. Alte articole în limba română găsești pe blog.

Întrebări frecvente

De câte zile am nevoie în Cipru pentru regula de 60 de zile?

Cel puțin 60 de zile în anul calendaristic, împreună cu o locuință permanentă în Cipru, o activitate sau funcție la o companie cipriotă activă până la 31 decembrie și maximum 183 de zile în oricare alt stat.

Ce s-a schimbat la regula de 60 de zile în 2026?

Cipru a eliminat condiția de a nu fi rezident fiscal în alt stat. Dacă și România te consideră rezident, decid regulile de departajare din tratatul dintre România și Cipru.

Pot rămâne rezident fiscal în România dacă plec în Cipru?

Da, dacă îndeplinești unul dintre criteriile din Codul fiscal: domiciliul în România, centrul intereselor vitale în România sau peste 183 de zile în orice interval de 12 luni care se încheie în anul respectiv. Atunci decide tratatul, pe baza faptelor.

Regula de 60 de zile mă face Non-Dom?

Nu. Te face doar rezident fiscal. Non-Dom depinde de domiciliul tău în sensul legii cipriote și se declară separat.

Ce se întâmplă dacă demisionez din funcția de director în timpul anului?

Dacă activitatea, angajarea sau funcția ta în Cipru se încheie în cursul anului, condiția nu e îndeplinită pentru acel an și rămâne doar regula de 183 de zile.

Dacă vrei încă o pereche de ochi pe situația ta, ne poți scrie.

Informații generale, nu consultanță fiscală sau juridică. Rezultatul depinde de situația ta concretă.

Foto copertă: Diego Delso, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0, decupată.