Cont bancar firmă Cipru 2026: IEME sau bancă

Situația la 23 octombrie 2026: pe baza Directivei 2009/110/CE privind moneda electronică (art. 6, 7 și 12), a Directivei 2014/49/UE privind schemele de protecție a depozitelor, așa cum a fost transpusă în Cipru prin Legea 5(I)/2016 (secțiunea 3(2) exclude moneda electronică), a Regulamentului (UE) 260/2012 (SEPA, art. 9), a Directivei (UE) 2024/1619 (CRD VI, art. 21c), a Legii impozitului pe venit din Cipru modificată prin Legea 244(I)/2025, a Codului fiscal român (Legea 227/2015) și a regulilor germane relevante pentru cei care vin din Germania (§ 10 AO, § 67 AWV, § 138 AO). Actualizăm ghidul când se schimbă legea sau practica oficială.

Există un mit pe care îl auzim aproape săptămânal: „Îmi fac firmă în Cipru, iar contul vine de la sine.” Nu vine. Contul este ultimul lucru pe care îl obții și primul pe care îl poți pierde. Firma se înregistrează în câteva săptămâni. Contul se câștigă cu un dosar. Iar dosarul acela spune, înaintea ta, cine ești, ce vinzi, cui, din ce țară decizi și de unde ai banii.

Statul modern nu mai are nevoie să îți blocheze el contul. A delegat treaba băncilor. Le-a transformat în agenți de supraveghere, le-a pus în cârcă amenzi uriașe pentru orice greșeală și le-a lăsat o singură reacție sigură: să închidă contul care ridică întrebări. Așa se face că un antreprenor cinstit, cu facturi curate și taxe plătite, se poate trezi cu un e-mail scurt, fără nicio explicație, și cu salariile echipei blocate.

Cei bogați au rezolvat problema de mult. Nu au avut niciodată o singură bancă. Au avut o bancă pentru plăți, o a doua bancă într-o a doua țară pentru rezerve, o bancă privată pentru capital și, în fiecare, un om care le cunoștea dosarul înainte să apară prima întrebare. Până acum, arhitectura asta o construiau family office-urile pentru familii cu averi de sute de milioane. Acum o poți avea și tu, la scara afacerii tale, pentru firma din Cipru, prin Bogdan și echipa ENCC.

Ghidul acesta nu este o listă de bănci. Nu numim și nu recomandăm intenționat nicio bancă, nici din Cipru, nici de altundeva. Instituția potrivită depinde de dosarul tău, de fluxurile tale și de țările tale, iar o recomandare dintr-un articol de blog se învechește mai repede decât orice politică internă de onboarding. Îți dăm în schimb metoda: diferența juridică dintre o instituție emitentă de monedă electronică și o bancă, la ce e bună fiecare, de ce al doilea cont trebuie să fie în altă jurisdicție, ce cer băncile în 2026, regulile românești și germane care îți urmăresc banii și ordinea în care construim totul.

Pe scurt

O firmă din Cipru are nevoie de o arhitectură bancară, nu de o bancă. Un cont pentru operațiuni, unul pentru rezerve, ideal la două instituții și în două jurisdicții diferite.
O instituție emitentă de monedă electronică (IEME) nu este o bancă. Potrivit directivei, nu are voie să primească depozite, iar banii pe care îi primește nu sunt depozite. Banii tăi sunt protejați prin segregare, nu prin schema de protecție a depozitelor.
Depozitele bancare sunt protejate până la 100.000 de euro pe deponent și pe instituție de credit. În Cipru, moneda electronică este exclusă prin lege din această schemă.
Un cont în euro deschis în alt stat UE funcționează pentru plățile SEPA. Regulamentul SEPA interzice să ți se ceară un cont dintr-un anumit stat membru.
Băncile cumpără o poveste, nu un formular. Dosarul care deschide conturi arată cine deține firma, unde e condusă, ce vinde, cui și de unde vin banii fondatorului.
Locul din care decizi contează mai mult decât banca. O firmă cipriotă condusă efectiv din România poate fi tratată de Codul fiscal drept rezidentă în România, iar mandatul pe cont face parte din probe.

Termenii, pe înțelesul tuturor

Instituție de credit. O bancă autorizată să primească depozite de la public și să acorde credite. În UE, depozitele la instituțiile de credit intră sub o schemă națională de protecție a depozitelor.

Instituție emitentă de monedă electronică (IEME). O firmă autorizată să emită monedă electronică și să presteze servicii de plată. Îți poate da IBAN, carduri și transferuri rapide, dar nu poate primi depozite, nu poate da credite din banii tăi și nu poate plăti dobândă legată de cât timp ții banii la ea.

Protejarea fondurilor (safeguarding). Obligația legală a IEME de a ține banii clienților separat de banii proprii, într-un cont distinct la o bancă sau la banca centrală ori în active sigure, lichide și cu risc scăzut, sau de a-i acoperi printr-o asigurare ori un mecanism comparabil. Te protejează față de ceilalți creditori ai instituției. Nu este o schemă de despăgubire.

Protecția depozitelor. O schemă prevăzută de lege care despăgubește deponenții unei bănci falimentare până la 100.000 de euro pe deponent și pe bancă. În Cipru funcționează în baza Legii 5(I)/2016, iar regulile cipriote prevăd un termen de rambursare de șapte zile lucrătoare.

KYC, sursa fondurilor și sursa averii. KYC înseamnă verificarea identității tale și a firmei. Sursa fondurilor privește o plată anume. Sursa averii privește întrebarea mai mare: cum ți-ai construit averea. Băncile întreabă în 2026 de amândouă.

Beneficiar real. Persoana fizică ce deține sau controlează în final firma. Ciprul ține un registru al beneficiarilor reali, iar orice instituție te va întreba de el.

De ce un singur cont este un punct unic de cedare

Libertatea începe cu redundanța. O firmă cu un singur cont a dat unui singur departament de conformare dreptul de veto asupra existenței ei. Departamentul acela nu îți e dușman, dar nici prieten. Lucrează pentru autoritatea care îl supraveghează, iar autoritatea îl răsplătește pentru conturile închise la timp, nu pentru clienții mulțumiți.

În cele mai multe blocări de cont pe care le vedem există trei declanșatori. Primul este o schimbare în tiparul plăților, de exemplu o încasare mare de la un client nou dintr-o țară nouă. Al doilea este actualizarea periodică KYC, la care firma răspunde târziu sau incomplet. Al treilea este de-risking-ul: instituția decide că o întreagă categorie de clienți, o țară, un model de afacere, o cetățenie nu mai intră în apetitul ei de risc și închide conturile tuturor. Niciunul dintre ei nu are legătură cu faptul că ai fi greșit cu ceva.

Răspunsul nu este speranța, ci proiectarea. O firmă cu un cont operațional la o instituție și un cont de rezervă la alta, de preferat în altă jurisdicție, rezistă la blocarea oricăruia dintre ele. Salariile se plătesc. Taxele se plătesc la timp. Fondatorul răspunde liniștit la întrebările băncii, din poziție de forță, pentru că afacerea nu depinde de răspuns.

Asta verificăm din prima discuție: ce se întâmplă cu firma ta în ziua în care un cont se oprește. Spune-ne cum circulă banii tăi azi.

IEME sau bancă: diferența juridică care contează

Să știi ce ții în mână înseamnă putere. Pe ecran, un cont la o IEME și un cont bancar arată la fel: IBAN, card, sold, aplicație. Juridic, sunt lucruri diferite, iar diferența contează exact în ziua în care ceva merge prost.

Directiva 2009/110/CE este directă. Art. 6 alin. (2) spune că instituțiile emitente de monedă electronică nu primesc depozite sau alte fonduri rambursabile de la public. Art. 6 alin. (3) precizează că fondurile primite de la deținătorul de monedă electronică nu sunt depozite. Art. 7 obligă instituția să protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice, cel târziu la cinci zile lucrătoare de la emitere. Art. 12 interzice dobânda sau orice alt avantaj legat de durata în care deții moneda electronică.

Protecția depozitelor funcționează invers. Directiva 2014/49/UE acoperă depozitele la instituțiile de credit. Ciprul a transpus-o prin Legea 5(I)/2016, iar secțiunea 3(2) a legii spune că sumele definite drept monedă electronică nu intră în domeniul ei de aplicare. Regulile cipriote descriu acoperirea ca maximum 100.000 de euro pe deponent și pe instituție de credit, toate depozitele la aceeași instituție adunându-se. România aplică aceeași limită de 100.000 de euro pe deponent și pe bancă, prin propria schemă de protecție a depozitelor, iar autoritățile germane descriu aceeași logică pentru Germania.

Ce înseamnă asta în practică:

Cont la o IEME

Deschidere rapidă, mai multe valute, carduri și interfețe de plată puternice, excelent pentru operațiunile zilnice. Banii sunt protejați prin segregare, nu sunt depozite. Fără credite, fără dobândă legată de durata deținerii. Dacă instituția cade, fondurile protejate se întorc printr-o procedură de insolvență, care poate dura.

Cont bancar

Deschidere mai lentă, verificare mai adâncă, de multe ori cerință de substanță. Depozitele sunt protejate până la 100.000 de euro pe deponent și pe instituție. Acces la linii de credit, finanțarea comerțului, depozite la termen și custodie pentru investiții. Mai bun pentru rezerve și pentru parteneri care insistă pe o bancă.

Niciuna nu e mai bună. Fac treburi diferite. Greșeala este să pui o IEME să țină rezervele firmei sau o bancă lentă să ducă plățile zilnice și să descoperi slăbiciunea în cel mai prost moment.

Întrebarea corectă nu e „bancă sau IEME”. E „ce cont face ce treabă”. Proiectăm împreună împărțirea asta.

Arhitectura bancară a unei firme din Cipru

Organizează-ți banii cum o fac cei bogați. La cele mai multe firme cipriote conduse de proprietar cu care lucrăm, arhitectura are trei niveluri.

Nivelul unu, operațiuni. Un cont pe care intră plățile clienților și din care pleacă plățile către furnizori, salariile și taxele, cu carduri pentru echipă. Adesea un cont la o IEME sau un cont bancar cu instrumente digitale bune. Ține capital de lucru pentru una până la trei luni, nu economiile firmei.

Nivelul doi, rezerve. Un cont la o instituție de credit, ideal în altă jurisdicție decât contul operațional, pentru rezerva de taxe, tamponul de lichiditate și profitul reinvestit până la distribuire sau investire. Este acoperit de protecția depozitelor până la limita legală și mult mai puțin expus zgomotului zilnic care declanșează verificări.

Nivelul trei, capital. După ce firma și fondatorul au construit un surplus real, o relație de private banking sau de custodie pentru investiții, adesea într-o jurisdicție cu tradiție lungă în administrarea averilor. Ghidul nostru despre contul bancar după mutarea în străinătate explică acest nivel pentru persoane fizice.

În interiorul UE, Regulamentul SEPA face asta posibil. Art. 9 din Regulamentul (UE) 260/2012 interzice plătitorului unui transfer și beneficiarului care acceptă transferuri sau încasează debitări directe să impună statul membru în care trebuie să fie contul celeilalte părți, cu condiția ca acel cont să fie accesibil. Pe românește: o firmă din Cipru își poate ține contul operațional în euro în alt stat UE, iar fiscul cipriot, furnizorii și clienții trebuie să accepte IBAN-ul acela. Banca Centrală Europeană numește refuzul „discriminare IBAN”, iar autoritățile naționale pot acționa împotriva lui.

În afara UE, lucrurile se schimbă din 2027. Potrivit Directivei (UE) 2024/1619, de la 11 ianuarie 2027 băncile din afara UE au nevoie, în general, de o sucursală autorizată în UE pentru a oferi servicii bancare de bază, precum depozite și credite, rezidenților din UE. Contractele încheiate înainte de 11 iulie 2026 rămân protejate dacă nu sunt modificate substanțial. Rămâne excepția inițiativei exclusive a clientului, interpretată restrictiv. Transpunerea diferă de la un stat membru la altul. Detaliile sunt în ghidul nostru despre CRD VI și băncile din afara UE.

O a doua jurisdicție nu e un lux. E asigurarea ta împotriva toanelor unei singure autorități. Construiește-ți arhitectura cu noi.

Ce cer băncile cu adevărat în 2026

Dosarul este puterea ta de negociere. Băncile refuză rar o firmă pentru că e din Cipru. Refuză pentru că dosarul nu îi permite ofițerului de conformare să te explice propriului șef. Scrie dosarul pentru omul acela și cele mai multe uși se deschid.

Firma. Certificatul de înregistrare, actul constitutiv și statutul, registrul directorilor și al acționarilor, sediul social și înregistrarea în registrul beneficiarilor reali. Dacă deasupra firmei există un holding sau un trust, întregul lanț până la persoana fizică.

Afacerea. O descriere scurtă și sinceră: ce vinzi, cui, în ce țări, pe ce canale, cu ce volume lunare estimate de intrări și ieșiri. Contracte sau scrisori de intenție de la primii clienți și furnizori. Un site care spune același lucru ca descrierea. Băncile compară ce spui cu ce văd, iar contradicțiile sunt cel mai frecvent motiv de refuz.

Substanța. Unde e condusă firma, cine sunt directorii, unde locuiesc, unde se întrunește consiliul, dacă există birou și personal în Cipru. Nu e decor. Intră direct în evaluarea riscului fiscal de către bancă și sunt aceleași probe cu care lucrează un inspector fiscal. Ghidul nostru despre sediul conducerii efective în Cipru explică de ce.

Fondatorul. Pașaport, dovada adresei, CV sau profil profesional, autodeclarația de rezidență fiscală pentru schimbul automat de informații CRS și o prezentare a sursei averii cu documente: contracte de muncă și fluturași, vânzarea unei firme anterioare, moștenire, câștiguri din investiții. Prezentarea ar trebui să explice pe o pagină cum s-a construit averea.

Rezidența fiscală a firmei. Orice instituție cere rezidența fiscală și codul fiscal al firmei pentru schimbul automat de informații după Common Reporting Standard. Dacă firma e condusă din afara Ciprului, poate fi rezidentă în afara Ciprului, iar banca va întreba de ce.

Băncile spun da dosarelor pe care le pot apăra. Pregătim dosarul acesta cu tine înainte de prima cerere.

Firma ta, cu banking de family office.

Ce se întâmplă cu afacerea ta în ziua în care un cont se oprește?

Într-o consultanță îți cartografiem fluxurile de plăți, stabilim ce cont face ce treabă, alegem jurisdicțiile pentru nivelul operațional și cel de rezervă și pregătim dosarul pe care băncile și IEME îl pot accepta. Partenerii licențiați din Cipru și din România se ocupă de partea juridică și fiscală.

Vreau structura mea → Sau începe cu formularul Plan B

Noi coordonăm; munca juridică, bancară și fiscală o fac parteneri independenți și licențiați, în nume propriu și pe propria răspundere.

Locul din care decizi hotărăște riscul

Mandatul pe cont spune o poveste despre unde decizi. O firmă rezidentă în Cipru plătește din 1 ianuarie 2026 impozit pe profit de 15%. Pentru un acționar persoană fizică rezident fiscal în Cipru cu statut Non-Dom, dividendele nu datorează apoi SDC pe dividende. Combinația ține doar dacă firma este condusă efectiv din Cipru.

Prin comparație, în România dividendele încasate de persoanele fizice sunt impozitate cu 16% din 2026. Diferența e reală, dar se câștigă doar cu o mutare reală. Ciprul tratează o firmă drept rezidentă dacă este condusă și controlată din Cipru și, din 1 ianuarie 2026, și dacă este înregistrată în Cipru, cu excepția cazului în care o convenție de evitare a dublei impuneri prevede altfel. Statul de unde vii își pune însă propria întrebare. Codul fiscal român tratează drept persoană juridică rezidentă în România și persoana juridică străină care are locul de exercitare a conducerii efective în România. O firmă din Cipru condusă efectiv de un fondator care locuiește și decide în România poate fi astfel rezidentă în ambele state, cu impozit pe profit în România și cu dependența de convenție. Asta e un cost și un risc, nu un adăpost.

Pentru cei care vin din Germania, regula e la fel de clară: după § 10 AO, conducerea unei firme este acolo unde se formează voința decisivă, iar o firmă cipriotă condusă din Germania este condusă în Germania, cu impozit pe profit și impozit comercial german.

Contul bancar stă chiar în mijlocul acestor probe. Cine are drept de semnătură? De pe ce adrese IP se aprobă plățile? Pe ce număr de telefon vin codurile de autorizare? Unde se iau deciziile care aprobă plățile mari? Un inspector care vede că fiecare plată a unei firme cipriote a fost aprobată dintr-un apartament din România are jumătate din caz înainte să citească procesele-verbale.

De aceea proiectăm mandatul împreună cu guvernanța. Directori care locuiesc în Cipru, decid în Cipru și aprobă plăți din Cipru. Fondatorul care se mută în Cipru ca rezident își ia deciziile acolo. Iar dacă fondatorul rămâne să locuiască în România, îi spunem deschis că firma va fi condusă din România dacă structura nu e construită altfel și îi arătăm alternativele înainte de înființare, nu după control.

Întâi îți arătăm cum funcționează Ciprul. Dacă viața ta nu se potrivește, îți arătăm alternativa care se potrivește. Vorbește cu noi înainte să înființezi firma.

Regulile românești care îți urmăresc banii

România vede mai mult decât cred mulți fondatori. Un rezident fiscal român care deține o firmă în Cipru declară veniturile din străinătate în declarația unică, iar instituțiile financiare din Cipru și din alte state transmit informații despre conturi către ANAF prin schimbul automat de informații CRS. Codul fiscal conține și reguli privind societățile străine controlate, aplicabile contribuabililor persoane juridice care dețin astfel de societăți.

Mutarea în Cipru schimbă tabloul, dar numai dacă e reală: locuință, familie, viață și decizii în Cipru, documentate din prima zi. Rezidența fiscală a persoanei fizice se stabilește după criteriile Codului fiscal și, în caz de conflict, după convenția România-Cipru. Ghidul nostru despre Cipru ca bază în UE acoperă partea personală a mutării.

Pleci corect, iar România nu mai are ce revendica. Planifică mutarea cu noi.

Dacă vii din Germania

Raportările se fac înainte să te întrebe autoritatea. Mulți români au trăit și au lucrat ani buni în Germania și pleacă spre Cipru de acolo. Pentru ei contează trei reguli germane. După § 67 AWV, rezidenții din Germania raportează Bundesbank-ului plățile către și de la nerezidenți peste 50.000 de euro, deci și un aport de capital mare într-o firmă cipriotă. După § 138 AO, se notifică fiscului înființarea sau dobândirea unei participații într-o firmă străină care atinge cel puțin 10% sau costă în total peste 150.000 de euro. Iar după § 6 AStG, cine pleacă din Germania deținând cel puțin 1% dintr-o societate de capital și a fost rezident fiscal nelimitat cel puțin șapte din ultimii doisprezece ani plătește impozit pe plusvaloarea nerealizată a acelor părți sociale. Consultantul tău german face calculele; noi coordonăm ordinea pașilor.

Ordinea corectă te scutește de surprize. Coordonăm partea germană și cea cipriotă.

Cum o construim: ordinea pașilor

Ordinea face diferența. Iată pașii pe care îi coordonăm pentru o firmă nouă din Cipru. Fiecare pas este executat de parteneri licențiați; noi ținem planul laolaltă.

Cartografiem fluxurile. Ce valute intră, din ce țări, de la ce fel de clienți; ce iese, către cine; cum arată luna de vârf. De aici rezultă ce trebuie să poată contul operațional.
Stabilim întâi conducerea și rezidența. Unde locuiesc și decid directorii, unde se întrunește consiliul, cine semnează. Dosarul bancar se construiește pe asta, nu invers.
Pregătim dosarul înainte de cerere. Documentele firmei, descrierea afacerii, primele contracte, dovezile de substanță, sursa averii fondatorului cu documente, autodeclarațiile CRS. O singură poveste coerentă, aceeași în fiecare cerere.
Deschidem nivelul operațional. De obicei cel mai rapid, ca firma să poată factura și plăti de la început.
Deschidem în paralel nivelul de rezervă. La o instituție de credit, într-o a doua jurisdicție în care profilul tău se potrivește, ca arhitectura să fie completă înainte de primul contract mare.
Stabilim regulile mandatului. Persoane cu drept de semnătură, limite de aprobare, dispozitive și coduri de autorizare, în acord cu locul conducerii firmei.
Stabilim regulile de trezorerie. Cât rămâne în operațiuni, când trec banii în rezervă, cum se ține rezerva pentru taxe, când se distribuie dividende.
Programăm actualizările. Reînnoiri KYC, situații financiare anuale, schimbări de directori sau de adresă, trimise băncii înainte să le ceară.
Coordonăm obligațiile din țara de origine. Declarația unică în România, raportările din Germania sau plecarea, dacă te muți.

Nouă pași, un plan, zero improvizație. Începe-l pe al tău.

Greșelile cele mai frecvente

Evită-le și cele mai multe probleme nici nu apar.

Toate rezervele la o singură IEME. Segregarea protejează real față de creditorii instituției, dar nu este protecția depozitelor și poate dura până se recuperează banii.
Cereri peste tot deodată, cu povești diferite. Contradicțiile ies la suprafață mai devreme sau mai târziu.
O descriere a afacerii scrisă pentru investitori. Băncile vor fluxuri, clienți și țări, nu viziune.
Fondatorul aprobă fiecare plată de acasă, din România. E o probă despre locul din care e condusă firma.
Niciun dosar despre sursa averii. Întrebarea vine sigur. Răspunsul dat în grabă, cu jumătate de documente, transformă o verificare de rutină într-o închidere de cont.
Scrisorile KYC lăsate fără răspuns. Un răspuns întârziat e citit ca risc.
Numerarul. Depunerile mari în numerar într-un cont nou de firmă sunt cel mai rapid drum spre ieșire.

Trei cazuri ilustrative

Cazurile de mai jos sunt ilustrații construite din situații tipice, nu clienți reali; cifrele sunt exemple.

Programatorul din Timișoara cu clienți în SUA. Un inginer software de 36 de ani lucrează de ani buni pentru clienți americani și germani prin PFA. Se mută în Cipru cu soția, devine rezident fiscal acolo și înființează o firmă cipriotă. Încasările vin în dolari și euro, așa că nivelul operațional trebuie să fie multi-valută, cu conversii bune. Rezerva stă la o instituție de credit dintr-un alt stat UE. Dosarul bancar include contractele cu clienții, istoricul de facturare de la PFA și declarațiile fiscale din România, care arată de unde vine averea lui.

Transportatorul care rămâne în România. Un antreprenor de 49 de ani, cu o firmă de transport internațional, vrea o firmă în Cipru, dar nu vrea să se mute. Îi spunem deschis ce înseamnă asta: dacă deciziile se iau în România, firma cipriotă poate fi rezidentă fiscal în România, iar dividendele lui rămân sub regimul românesc. Îi arătăm cum ar arăta o mutare reală și ce alternative există pentru viața lui. Decide să-și pregătească mutarea pe doi ani, începând cu vânzarea unei părți din flotă.

Cuplul din Italia care alege Ciprul. Doi medici români, de 52 și 50 de ani, au lucrat aproape douăzeci de ani în Italia și au vândut acolo două apartamente. Se mută în Cipru, devin rezidenți fiscali cu statut Non-Dom și folosesc o firmă cipriotă pentru investiții. Contul firmei e la o instituție de credit, portofoliul la un custode, iar lichiditatea de rezervă într-o a doua jurisdicție. Cheia dosarului este sursa averii: contractele de vânzare, extrasele și declarațiile fiscale italiene. Dividendele distribuite de firmă nu datorează SDC pe dividende la nivelul lor de acționari Non-Dom.

Cercul din care faci parte

Cei care își organizează banii așa gândesc altfel. Nu cer voie unei singure instituții ca să existe. Nu intră în panică la o scrisoare de la conformare, pentru că o scrisoare primește răspuns dintr-un dosar care era gata înainte de întrebare. Știu de unde e condusă firma lor și o pot dovedi. Plătesc ce cere legea, în țara în care o cere legea, și niciun leu în plus țării pe care au părăsit-o.

Acesta e cercul pe care ENCC îl construiește în jurul clienților săi: antreprenori și familii din România, din Germania și din toată Europa, care au ales să trăiască într-un loc ce îi tratează ca pe niște adulți și care își construiesc firmele cu aceeași disciplină pe care cei bogați au folosit-o mereu. Nu trebuie să descoperi totul singur. Bogdan și echipa ENCC coordonează oamenii care fac lucrurile corect.

Întrebări frecvente

Poate o firmă din Cipru să aibă contul principal în afara Ciprului?

Da. O firmă cipriotă poate avea conturi în alte jurisdicții, iar în UE Regulamentul SEPA interzice refuzul unui IBAN accesibil din cauza statului membru în care e deschis contul. Contează ca instituția să îți accepte profilul și ca locul conducerii și rezidența fiscală a firmei să fie clare.

Sunt banii mei în siguranță la o IEME?

O IEME trebuie să îți protejeze banii, adică să îi țină separat de banii ei și la adăpost de ceilalți creditori. E o protecție reală, dar nu e protecția depozitelor. În Cipru, moneda electronică este exclusă prin lege din schema de protecție a depozitelor, iar dacă instituția cade, fondurile protejate se întorc printr-o procedură de insolvență.

Cât este protejat la o bancă?

Depozitele eligibile sunt protejate până la 100.000 de euro pe deponent și pe instituție de credit, iar toate depozitele de la aceeași instituție se adună. La o firmă, deponentul este firma. Sumele peste limită suportă riscul de insolvență al băncii, încă un motiv să împarți rezervele.

Trebuie să locuiesc în Cipru ca să obțin cont pentru firma cipriotă?

Nicio lege nu cere ca proprietarul să locuiască în Cipru, dar băncile verifică de unde e condusă firma și de ce. Dacă locuiești în România și conduci firma de acolo, firma poate fi rezidentă fiscal în România, iar banca vede asta. Îți arătăm întâi cum funcționează conducerea din Cipru și apoi alternativele, dacă viața ta nu se potrivește.

De ce mă întreabă banca de unde am averea?

Legislația împotriva spălării banilor o obligă să înțeleagă nu doar de unde vine o plată, ci și cum ți-ai construit averea. O prezentare clară pe o pagină, cu documente, este cea mai rapidă cale.

Recomandă ENCC o anumită bancă?

Nu. În ghidurile noastre nu numim și nu recomandăm bănci anume. Instituția potrivită depinde de afacerea ta, de țările tale și de dosarul tău, iar răspunsul acesta ține de o consultanță, nu de un articol de blog.

Ce se schimbă în 2027 pentru băncile din afara UE?

De la 11 ianuarie 2027, băncile din afara UE au nevoie, în general, de o sucursală autorizată în UE pentru serviciile bancare de bază oferite rezidenților din UE, cu protecție pentru contractele încheiate înainte de 11 iulie 2026 și cu o excepție îngustă pentru inițiativa ta exclusivă.

Dividendele din firma cipriotă sunt impozitate în România?

Dacă ești rezident fiscal în România, dividendele din străinătate se declară și se impozitează în România, cu creditarea impozitului plătit în străinătate în condițiile convenției. Dacă te-ai mutat cu adevărat în Cipru și ești rezident fiscal acolo cu statut Non-Dom, dividendele nu datorează SDC pe dividende în Cipru. Diferența o face rezidența ta reală.

Pașii următori

Pentru partea personală, citește ghidul despre contul bancar după mutarea în străinătate. Pentru rezidența firmei, citește sediul conducerii efective în Cipru. Pentru protejarea a ceea ce construiești, citește protecția activelor și confidențialitatea. Ghidul-pereche de azi compară cele mai puternice trusturi de protecție a activelor: trust în Insulele Cook, trust în Nevis sau DAPT american. Toate ghidurile sunt pe blogul în limba română.

Două conturi, două jurisdicții, un plan.

Gata să nu mai depinzi de un singur departament de conformare?

Spune-ne ce face firma ta, unde locuiești și pe unde circulă banii. Proiectăm arhitectura bancară, o aliniem cu locul din care e condusă firma și coordonăm partenerii licențiați care înființează firma și pregătesc dosarul.