Regula tie-breaker 2026: cine câștigă când România și Ciprul te consideră amândouă rezident

Situația la 1 noiembrie 2026: pe baza Modelului OCDE de convenție fiscală, a legii cipriote a impozitului pe venit modificate prin Legea 244(I)/2025, a convenției România și Cipru și a Codului fiscal român. Actualizăm ghidul când se schimbă regulile.

Două state. Amândouă spun că ești rezidentul lor fiscal. Doar unul poate câștiga.

Nu e un caz rar. E primul an normal al oricui se mută în Cipru și păstrează în România un apartament, un soț sau o firmă. ANAF citește Codul fiscal și găsește un motiv să te țină. Ciprul citește legea lui și găsește un motiv să te ia. Convenția de evitare a dublei impuneri dintre ele are o clauză scurtă care decide. Se numește regula de departajare, în engleză tie-breaker, și are patru pași, mereu în aceeași ordine.

Mulți nu o citesc niciodată. Numără zile și speră. Aici vezi cum funcționează cei patru pași, ce caută fiecare și ce acte închid discuția.

Pe scurt

• Regula se aplică doar dacă ambele state te consideră rezident după legea lor internă. Dacă doar unul te consideră rezident, nu există conflict.
• Pașii sunt ficși și în ordine: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia. Dacă niciunul nu decide, cele două administrații fiscale se înțeleg între ele¹³.
• Treci la pasul următor doar dacă cel dinainte nu dă un răspuns clar. Cele mai multe cazuri reale se închid la pasul unu sau doi.
• Zilele contează mai puțin decât crezi. Locuința și familia cântăresc de obicei mai mult.
• Rezultatul îl decid faptele, nu un certificat. Certificatul cipriot de rezidență ajută, dar nu oprește ANAF să pună întrebări.

Termenii, pe înțelesul tuturor

• Rezidența după legea internă: testul fiecărui stat. Ciprul folosește 183 de zile sau regula de 60 de zile². România se uită la domiciliu, centrul intereselor vitale și 183 de zile⁴.
• Dubla rezidență: ambele state spun „da” în același timp, fiecare după testul lui.
• Regula de departajare: articolul 4 alineatul 2 din convenție, care alege un singur stat pentru aplicarea convenției.
• Procedura amiabilă: cele două administrații fiscale discută și se pun de acord. E lentă și e ultima soluție.

Primul test: există chiar un conflict?

Înainte să conteze convenția, verifici ambele părți. Ciprul te consideră rezident dacă stai acolo peste 183 de zile în anul calendaristic. Te consideră rezident și după regula de 60 de zile dacă stai cel puțin 60 de zile, nu stai peste 183 de zile în niciun alt stat, ai o locuință permanentă în Cipru, deținută sau închiriată, și ai o afacere sau un loc de muncă în Cipru ori o funcție într-o persoană rezidentă fiscal în Cipru, fără ca acestea să înceteze în cursul anului²¹⁰¹¹.

Din 2026 regula s-a schimbat. Legea 244(I)/2025 a eliminat condiția de a nu fi rezident fiscal în alt stat. Poți deci îndeplini regula de 60 de zile chiar dacă ANAF te consideră încă rezident român. Atunci apare exact conflictul pe care îl rezolvă convenția, iar o locuință sau o familie păstrată în România poate face ca România să câștige. Pentru anii până în 2025 se aplică vechea condiție. Și încă ceva: dacă afacerea, angajarea sau funcția din Cipru încetează în cursul anului, pierzi regula de 60 de zile pentru tot anul.

România te consideră rezident dacă ai domiciliul în țară, dacă centrul intereselor tale vitale e în România sau dacă stai peste 183 de zile în orice interval de 12 luni⁴. Normele detaliază ce înseamnă centrul intereselor vitale: familia, locuința, activitatea economică, conturile, apartenența la organizații⁵. Domiciliul din buletin nu dispare doar pentru că pleci. Testul e larg, de aceea apar conflictele.

Pasul unu: locuința permanentă

Convenția întreabă mai întâi unde ai o locuință permanentă la dispoziție¹. Nu contează dacă e a ta. Un apartament închiriat contează. Contează să-l poți folosi oricând, pe termen lung, nu o cameră de hotel pentru o vizită.

Dacă ai locuință permanentă doar în Cipru, câștigă Ciprul și analiza se oprește aici. De aceea primul pas practic al unei mutări curate e simplu: renunți la locuința din România, o închiriezi cu contract lung altcuiva sau o vinzi. Un apartament în București care stă gol și pregătit pentru tine ține ușa deschisă pentru ANAF.

Dacă ai locuință permanentă în ambele state, pasul unu nu decide. Treci la pasul doi.

Pasul doi: centrul intereselor vitale

Acum întrebarea e unde ai legăturile personale și economice mai strânse¹. Comentariul OCDE enumeră ce contează: familia, relațiile sociale, munca, activitatea politică și culturală, locul afacerii, locul de unde îți administrezi averea.

Legăturile personale cântăresc mult în practică. Dacă soția și copiii rămân în Cluj și tu zbori la Limassol pentru muncă, ANAF are un caz solid, chiar dacă firma și banca sunt în Cipru. Dacă familia stă cu tine în Cipru, copiii merg la școală acolo și medicul tău e acolo, imaginea se inversează.

Notează faptele pe măsură ce se întâmplă. Contract de închiriere, înscrierea copiilor la școală, înregistrarea în sistemul de sănătate GESY, Yellow Slip, folosirea băncii locale. Un dosar construit pe parcursul anului e mult mai puternic decât unul refăcut după ce primești o scrisoare de la ANAF.

Pasul trei: șederea obișnuită

Dacă centrul intereselor vitale nu poate fi stabilit, sau dacă nu ai locuință permanentă în niciun stat, convenția întreabă unde locuiești de obicei¹. Aici timpul contează. Comentariul se uită la o perioadă suficient de lungă, nu doar la un singur an calendaristic.

Puține cazuri ajung aici. De obicei sunt oameni cu locuințe în ambele locuri și familia împărțită. Un jurnal de călătorii, cu cărți de îmbarcare, decide.

Pasul patru: cetățenia, apoi înțelegerea dintre administrații

Dacă ai ședere obișnuită în ambele state sau în niciunul, convenția se uită la cetățenie. Un cetățean român într-un conflict România și Cipru ajunge la România. Dacă ai ambele cetățenii sau niciuna, cele două administrații decid prin procedură amiabilă³.

Pe scurt: dacă ajungi la pasul patru ca cetățean român, convenția decide în favoarea statului de cetățenie, adică a României. Construiește pașii unu și doi așa încât întrebarea să nu ajungă până aici.

Ce spune convenția România și Cipru

Convenția din 1981³ are clauza clasică pentru persoane fizice: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia, procedura amiabilă. Pentru firme, convenția folosește locul conducerii efective (art. 4 alin. 3). Articolul 4 din MLI⁶ nu schimbă această regulă, pentru că Ciprul l-a exclus integral. Oricum, pentru persoanele fizice MLI nu schimbă art. 4.

Actele care câștigă departajarea

1. Dovada că locuința din România a fost vândută sau închiriată pe termen lung altcuiva.
2. Contractul de închiriere sau actul de proprietate din Cipru, cu facturi pe numele tău.
3. Yellow Slip sau permisul de ședere.
4. Dovada că familia s-a mutat: școală, GESY, înregistrarea soțului sau soției.
5. Certificatul cipriot de rezidență fiscală⁷, cerut după închiderea anului.
6. Chestionarul de plecare depus la ANAF și, la nevoie, certificatul de rezidență din Cipru prezentat la ANAF⁴.
7. Un jurnal de călătorii pentru tot anul.

Când statele tot nu se înțeleg

Dacă ambele administrații te impozitează oricum, convenția îți permite să ceri procedura amiabilă. În UE, Directiva 2017/1852 adaugă termene și o cale spre arbitraj obligatoriu⁸. Funcționează, dar durează. Fapte curate din prima zi costă mai puțin decât orice procedură.

Textul OCDE, pas cu pas

Articolul 4 alineatul (2) din Modelul OCDE spune, pe scurt și în ordinea exactă¹:

1. a) ești rezident doar în statul în care ai o locuință permanentă la dispoziție; dacă ai locuință permanentă în ambele state, ești rezident doar în statul cu care ai relații personale și economice mai strânse (centrul intereselor vitale);
2. b) dacă centrul intereselor vitale nu se poate stabili, sau dacă nu ai locuință permanentă în niciun stat, ești rezident în statul în care locuiești în mod obișnuit;
3. c) dacă locuiești în mod obișnuit în ambele state sau în niciunul, ești rezident în statul al cărui cetățean ești;
4. d) dacă ești cetățean al ambelor state sau al niciunuia, autoritățile competente rezolvă problema de comun acord.

Convenția România și Cipru din 1981 urmează aceeași structură la articolul 4³. Trei expresii decid cele mai multe cazuri. „La dispoziție” înseamnă că poți folosi locuința oricând, nu că ești proprietar. Un apartament închiriat altcuiva pe un an nu mai este la dispoziția ta. „Mai strânse” înseamnă că cele două state se compară între ele. „În mod obișnuit” se uită la cât de des și cât de mult stai, pe o perioadă suficient de lungă ca să arate un tipar.

Trei cazuri românești, calculate

Sunt exemple construite pe regulile de mai sus. Nu sunt consultanță pentru situația ta.

Cazul 1: Andrei, IT, apartament în Cluj închiriat

Andrei se mută la Limassol în februarie 2026. Închiriază apartamentul din Cluj unui chiriaș, cu contract pe doi ani înregistrat la ANAF (formularul C168, obligatoriu în 30 de zile de la semnare). Lucrează pentru o firmă cipriotă, stă 210 zile în Cipru și 70 în România.

• Cipru: trece de 183 de zile, deci este rezident în Cipru pentru 2026².
• România: ANAF poate spune că centrul intereselor vitale a rămas în România dacă familia, conturile și veniturile principale sunt aici⁴.
• Departajare: apartamentul din Cluj nu mai este la dispoziția lui. Locuința permanentă este doar în Cipru. Cipru câștigă la pasul unu.

Cazul 2: Ioana, regula de 60 de zile, soțul rămâne la București

Ioana are firmă în Cipru, închiriază la Larnaca și stă 75 de zile acolo. Soțul și copiii rămân în apartamentul familiei din București, unde ea stă 150 de zile.

• Cipru: îndeplinește regula de 60 de zile, care din 2026 nu mai cere să nu fii rezident în alt stat¹⁰.
• România: domiciliul și familia sunt aici, deci rămâne rezidentă și după Codul fiscal.
• Departajare: locuință în ambele state. Pasul doi: familia, școala copiilor și casa sunt la București. România câștigă, iar veniturile ei mondiale rămân impozabile în România.

Cazul 3: Mihai, vinde tot, familia vine cu el

Mihai vinde casa din Timișoara, se mută cu soția și copiii la Paphos, copiii merg la școală acolo. Nu mai are locuință în România. Cipru câștigă la pasul unu, chiar dacă vine în țară de câteva ori pe an.

Greșeli frecvente

1. Aplici departajarea fără să existe un conflict. Verifică întâi testele din ambele state.
2. Numeri doar zilele. Zilele contează abia la pasul trei.
3. Păstrezi apartamentul gol „pentru orice eventualitate”. Este o locuință la dispoziția ta.
4. Lași familia în România fără să te gândești la pasul doi. Soțul și copiii cântăresc mult.
5. Crezi că certificatul cipriot te apără automat. Este o dovadă pe care ANAF o analizează, nu o decizie pentru ANAF⁴.
6. Nu anunți plecarea. La plecarea din România se depune Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România (formularul Z017), cu 30 de zile înainte de plecare¹¹.

Dosarul tău, punct cu punct

• Contractul de închiriere sau actul de proprietate din Cipru, pe tot anul, plus facturi pe numele tău.
• Dovada că locuința din România este vândută sau închiriată: contract de vânzare sau contract de închiriere.
• Un jurnal al zilelor, cu bilete de avion, ținut lună de lună.
• Dovezi de familie: înscrierea copiilor la școală, permisul de ședere al soțului sau soției, înregistrarea la GESY.
• Dovezi economice: contract de muncă sau acte ale firmei din Cipru, cont bancar local, unde intră veniturile principale.
• Certificatul de rezidență fiscală din Cipru pentru anul respectiv⁷.

Fapte și analiza noastră

Fapte: ordinea pașilor, textul articolului 4 și regulile cipriote de 183 și 60 de zile vin din sursele de mai jos.

Analiza noastră: rezultatele cazurilor sunt citirea noastră a modului în care pașii se aplică de obicei. O administrație fiscală poate cântări faptele altfel. Lucrăm în cadrul legal, pe baza documentelor tale.

Dacă vrei să trecem faptele tale prin cei patru pași, programează o consultație.

Arborele de decizie: ajungi la convenție?

1. Ești rezident în Cipru după regula de 183 sau de 60 de zile? Dacă nu, convenția nu te face rezident cipriot. Te oprești aici.
2. România te consideră rezident după art. 7 pct. 28 din Codul fiscal? Dacă nu, nu există conflict. Te oprești aici.
3. Ai locuință permanentă la dispoziție într-un singur stat? Acel stat câștigă.
4. Ai locuință în ambele sau în niciunul? Compari legăturile personale și economice. Răspuns clar? Acel stat câștigă.
5. Tot neclar, sau nicio locuință? Unde stai în mod obișnuit? Într-un singur stat? Acel stat câștigă.
6. În ambele sau în niciunul? Decide cetățenia. Ești cetățean al ambelor sau al niciunuia? Decid administrațiile, de comun acord.

Regulile cipriote, comparate

	Regula de 183 de zile	Regula de 60 de zile	Statutul non-dom
Ce decide	Rezidența fiscală în Cipru	Rezidența fiscală în Cipru	Dacă se aplică contribuția specială pentru apărare (SDC) pe dividende și dobânzi
Zile în Cipru	Peste 183 în anul calendaristic	Cel puțin 60 în anul calendaristic	Nu e test de zile; depinde de domiciliu (17 din ultimii 20 de ani)
Locuință în Cipru	Nu se cere	Deținută sau închiriată tot anul	Nu se cere
Activitate în Cipru	Nu se cere	Firmă, job sau funcție la o persoană rezidentă în Cipru, tot anul	Nu se cere
Zile în alt stat	Fără limită	Cel mult 183 în orice alt stat	Nu contează
Altă rezidență	Permisă	Permisă din 2026 (Legea 244(I)/2025)	Cere întâi rezidență în Cipru
Capcana tipică	Ziua plecării numărată ca zi în Cipru	Chiria sau jobul se termină în cursul anului	Crezi că dispare și GESY

Surse: Legea 118(I)/2002, secțiunea 2, și Legea 244(I)/2025²¹⁰; Legea 117(I)/2002 pentru domiciliu¹².

Cazuri limită, pe românește

Lucrezi remote pentru o firmă din România

Cristina stă tot anul la Limassol și lucrează remote, cu contract de muncă, pentru o firmă din București. Trece de 183 de zile în Cipru. După articolul despre veniturile din muncă din convenție, salariul pentru munca făcută fizic în Cipru se impozitează, de regulă, în Cipru. Zilele lucrate în România pot fi impozabile în România. Ține un jurnal cu locul fiecărei zile de muncă și discută cu angajatorul reținerea la sursă.

Ești administrator la un SRL din România

Rămâi administrator la firma din Cluj după mutare. Indemnizația de administrator plătită de o firmă românească poate fi impozitată în România după articolul despre tantieme și remunerațiile membrilor consiliilor din convenție³. Departajarea nu schimbă asta. Convenția din 1981 se referă la membrii consiliului de administrație „sau ai unui organ similar” al unei societăți din celălalt stat, deci verifică împreună cu un consultant dacă funcția ta intră aici.

Două locuințe, una la părinți

Ai chirie în Larnaca și camera ta din casa părinților din Iași, unde stai când vii. O cameră pe care o poți folosi oricând poate fi considerată locuință la dispoziția ta. Atunci decide pasul doi.

Te muți în septembrie

Dacă ajungi în Cipru în septembrie, de obicei nu atingi 183 de zile în acel an. Regula de 60 de zile cere locuință și activitate pe tot anul calendaristic. În practică, rezidența cipriotă începe adesea din anul următor, iar în anul mutării rămâi rezident în România.

Familia rămâne până la finalul anului școlar

Copiii termină anul școlar la București și vin în iunie. Până atunci, dacă ai locuință în ambele state, pasul doi arată spre România. Planifică mutarea familiei înainte de anul pe care vrei să îl numeri.

Dosarul: ce dovedește fiecare act

Act	Ce dovedește	Pasul
Contract de închiriere în Cipru pe tot anul, facturi	Locuință permanentă în Cipru	1
Contract de închiriere către un terț în România sau contract de vânzare	Locuința din România nu mai e la dispoziția ta	1
Înscrierea copiilor la școală, certificatul de rezidență al soțului	Legături personale în Cipru	2
Fluturași de salariu sau extras din registrul firmelor din Cipru	Legături economice în Cipru	2
Jurnalul zilelor cu bilete de avion	Șederea obișnuită și testele de zile	3
Pașaport sau carte de identitate	Cetățenia	4
Certificatul de rezidență fiscală din Cipru	Cipru te consideră rezident	Pentru aplicarea convenției, art. 230 CF

Primul an, lună cu lună

• Ianuarie: contractul de chirie din Cipru începe, deschizi cont bancar local, pornești jurnalul zilelor.
• Februarie și martie: te înregistrezi la Departamentul de Taxe (număr de identificare fiscală) și la GESY.
• Cu 30 de zile înainte de plecare: depui la ANAF formularul Z017¹¹.
• Iunie: verifici numărul de zile pe jumătate de an; muți familia, dacă e planul.
• Septembrie și octombrie: verifici că locuința din România este închiriată sau vândută.
• Decembrie: nu închei chiria și nu oprești activitatea din Cipru înainte de 31 decembrie.
• Anul următor: ceri certificatul de rezidență fiscală din Cipru și depui declarațiile în ambele state.

Ce se întâmplă dacă greșești

• În România: ANAF poate stabili impozit suplimentar pe veniturile mondiale, cu dobânzi de 0,02% pe zi. Pentru impozitul nedeclarat, stabilit prin decizie de impunere, se adaugă penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi, după Codul de procedură fiscală¹³.
• În Cipru: fără rezidență nu primești certificatul, iar fără certificat România nu aplică convenția la sursă.
• Dacă ambele state te impozitează: poți plăti de două ori până la rezolvarea prin procedura amiabilă sau prin Directiva (UE) 2017/1852, care poate dura ani⁸.

O greșeală tipică din primul an

Apartamentul din România rămâne mobilat și gol „până se așază lucrurile”. Pentru convenție, este o locuință la dispoziția ta. Dacă vrei să câștigi pasul unu, renunți la ea înainte de anul pe care vrei să îl numeri sau o închiriezi pe termen lung unui terț, cu contract înregistrat la ANAF prin formularul C168.

Întrebări și răspunsuri

Ce este regula tie-breaker dintr-o convenție fiscală?

Este articolul 4 alineatul 2 din majoritatea convențiilor. Când două state te consideră rezident după legea lor, ea alege unul într-o ordine fixă: locuința permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenia, apoi înțelegerea dintre administrații.

Pot folosi regula cipriotă de 60 de zile și regula de departajare în același timp?

Da, din 2026. Legea 244(I)/2025 a eliminat condiția de a nu fi rezident fiscal în alt stat. Dacă ești rezident și în România, convenția decide prin pașii ei. Pentru anii până în 2025 se aplică vechea condiție.

Dacă am un apartament în România, sunt rezident acolo?

Proprietatea singură nu decide. Contează dacă locuința îți rămâne la dispoziție. Un apartament închiriat pe termen lung unui chiriaș, de regulă, nu îți este la dispoziție.

Ajunge certificatul cipriot de rezidență fiscală?

E o dovadă puternică, dar ANAF poate aplica totuși Codul fiscal și convenția. Faptele din spatele certificatului decid.

Ce se întâmplă dacă ajung la pasul cetățeniei?

De regulă ești considerat rezident al statului al cărui cetățean ești. Pentru un cetățean român, asta înseamnă România.

Un apartament închiriat în România contează ca locuință permanentă?

De obicei nu, dacă este închiriat pe o perioadă care îl face indisponibil pentru tine. Comentariul OCDE se uită dacă poți folosi efectiv locuința.

Ce formular depun când plec din România?

Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, formularul Z017, depus la ANAF.

Pot lucra remote pentru o firmă din România din Cipru?

Da. Salariul pentru munca făcută fizic în Cipru se impozitează de regulă în Cipru. Zilele lucrate în România pot fi impozabile în România.

Ce se întâmplă cu indemnizația de administrator de la SRL-ul din România?

Poate fi impozitată în România după articolul din convenție despre remunerațiile membrilor consiliilor. Cipru acordă apoi credit, în condițiile convenției.

Camera de la părinți contează ca locuință?

Poate conta, dacă o poți folosi oricând. Atunci decide centrul intereselor vitale.

Ce risc dacă nu declar corect?

Impozit suplimentar, dobânzi de 0,02% pe zi și, pentru impozitul nedeclarat stabilit de ANAF, penalitate de nedeclarare de 0,08% pe zi, după Codul de procedură fiscală.

Surse

1. Modelul OCDE de convenție fiscală, versiunea 2017, articolul 4 (Rezident) și Comentariul la articolul 4: https://www.oecd.org/en/publications/model-tax-convention-on-income-and-on-capital-condensed-version-2017_mtc_cond-2017-en.html
2. Legea cipriotă a impozitului pe venit 118(I)/2002, secțiunea 2 (definiția rezidentului, regula de 183 de zile și regula de 60 de zile), cu modificările ulterioare, inclusiv Legea 244(I)/2025: https://www.cylaw.org/
3. Convenția dintre România și Republica Cipru pentru evitarea dublei impuneri, semnată la 16.11.1981, în vigoare din 08.11.1982, aplicabilă de la 01.01.1983, articolul 4: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Conventii/Cipru.htm
4. Codul fiscal, Legea 227/2015, art. 7 pct. 28 (persoana fizică rezidentă) și art. 230 (aplicarea convențiilor și certificatul de rezidență fiscală): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm
5. Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, HG 1/2016, pct. 1 din normele la art. 7 (criteriile de rezidență): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm
6. Multilateral Convention to Implement Tax Treaty Related Measures (MLI), articolul 4: https://www.oecd.org/en/topics/sub-issues/multilateral-instrument-beps-tax-treaties.html
7. Departamentul de Taxe al Republicii Cipru, certificatul de rezidență fiscală: https://www.gov.cy/tax/
8. Directiva (UE) 2017/1852 a Consiliului privind mecanismele de soluționare a litigiilor fiscale în Uniunea Europeană: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2017/1852/oj
9. Departamentul de Taxe al Republicii Cipru, pagina „Φορολογική Κατοικία” (rezidența fiscală): https://www.gov.cy/mof-tax/documents/forologiki-katoikia-residency-katoikia-katagogis-domicility/
10. Legea 244(I)/2025 de modificare a Legii impozitului pe venit, art. 2 lit. (a) (noua definiție a rezidentului, în vigoare de la 1 ianuarie 2026): https://www.cylaw.org/
11. ANAF, formularul Z017, Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/Z017.html
12. Legea cipriotă privind contribuția specială pentru apărare 117(I)/2002, definiția domiciliului: https://www.cylaw.org/
13. Codul de procedură fiscală, Legea 207/2015, art. 174 (dobânzi), art. 176 (penalități de întârziere) și art. 181 (penalitatea de nedeclarare); ANAF, Obligații de plată datorate pentru neplata la termen, nedeclararea sau declararea incorectă: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Dobanzi_2023.pdf

Verificat la 31 octombrie 2026.

Fotografie copertă: Punctul de trecere a frontierei Nădlac II, la granița dintre România și Ungaria. Foto: Olos88, Wikimedia Commons, CC0, decupată.