Regulile CFC din Cipru în 2026: nicio regulă CFC pentru persoane fizice și ce NU înseamnă asta

Situația la 30 octombrie 2026: pe baza Legii cipriote privind impozitul pe venit 118(I)/2002, cu modificările ulterioare, inclusiv regulile privind societățile străine controlate aplicabile din 1 ianuarie 2019 în temeiul Directivei (UE) 2016/1164 (ATAD) și reforma din 2026 adoptată prin Legea 244(I)/2025, a Legii privind contribuția specială pentru apărare 117(I)/2002 modificată prin Legea 245(I)/2025, a Circularei 1/2026 a Departamentului fiscal cipriot privind jurisdicțiile cu impozitare redusă, a Codului fiscal român și a listei UE a jurisdicțiilor necooperante, revizuită de Consiliu la 9 octombrie 2026. Actualizăm ghidul când se schimbă legea sau practica oficială.

Ai auzit-o probabil într-un grup de antreprenori, într-un podcast sau de la un prieten care „s-a mutat deja”: „În Cipru nu există CFC pentru persoane fizice.” Fraza sună ca o ușă care se deschide. Te gândești la SRL-ul tău, la firma din Estonia pe care ai deschis-o online, la LLC-ul american prin care încasezi de la clienți din străinătate. Și îți spui: mă mut în Cipru, păstrez firma, profitul rămâne în ea, iar nimeni nu mi-l adaugă la venit.

Jumătate din frază este adevărată, și jumătatea asta valorează mult. Ciprul nu ia profitul nedistribuit al unei firme străine pe care o deții și nu ți-l impozitează ca persoană fizică. Pentru cineva care a construit o afacere cu munca lui, asta înseamnă că banii pot lucra în firmă înainte să fie atinși.

Cealaltă jumătate e locul unde oamenii se rănesc. „Nicio regulă CFC pentru persoane fizice” nu înseamnă că firma ta nu mai e nicăieri din punct de vedere fiscal. Nu înseamnă că ANAF a încetat să se uite. Nu înseamnă că o firmă cipriotă pusă la mijloc scapă de reguli. Și nu înseamnă că structura e invizibilă. Exact aceste neînțelegeri transformă o mutare bună într-o decizie de impunere, trei ani mai târziu.

Ani la rând, doar familiile foarte bogate aveau pe cineva care să le citească literele mici: un bancher privat la Zürich, o casă de avocatură la Londra, un consultant care știa exact unde mușcă fiecare regulă. Restul auzea doar sloganurile. Până acum, doar cei bogați își permiteau o astfel de lectură. Acum poți și tu, prin ENCC. În ghidul de față îți arătăm ce face Ciprul cu societățile străine controlate, ce îți aduce ca persoană fizică rezidentă, cele șase lucruri pe care regula nu le înseamnă, ce verifică ANAF și cum construim o structură care rezistă atunci când cineva chiar se uită.

Pe scurt

• Ciprul are reguli CFC, dar ele se aplică firmelor. Din 1 ianuarie 2019, Ciprul aplică reguli privind societățile străine controlate, preluate din directiva UE împotriva evitării obligațiilor fiscale. Ele vizează firmele rezidente fiscal în Cipru și sediile permanente din Cipru ale firmelor străine. O persoană fizică ce deține direct o firmă străină nu intră sub incidența lor.
• Ce câștigi. Ca persoană fizică rezidentă fiscal în Cipru, profitul nedistribuit al firmei tale străine nu ți se atribuie de Cipru. Dividendele pe care le iei sunt scutite de impozitul pe venit cipriot, iar pentru Non-Dom contribuția specială pentru apărare este 0% SDC pe dividende. Se aplică GESY de 2,65%, plafonat.
• Ce nu înseamnă, în șase puncte. Firma ta poate deveni rezidentă în Cipru sau în România prin locul de unde e condusă. România te impozitează pe venitul mondial cât timp ești rezident român. Un holding cipriot intră sub regulile CFC cipriote. Plățile din Cipru către jurisdicții cu impozitare redusă au acum un cost. Reforma din 2026 a adus reguli noi pentru rezidenții cu domiciliu în Cipru. Iar băncile, registrele și autoritățile fiscale văd tot lanțul.
• Ordinea pașilor contează. Regula funcționează pentru cei care se mută cu adevărat, își închid corect rezidența din România și își conduc firmele de acolo de unde chiar trăiesc.

Termenii cheie, pe limba ta

Societate străină controlată (CFC). O firmă dintr-o altă țară pe care tu sau firma ta o controlați și al cărei profit este impozitat redus. Regulile CFC permit țării care controlează să impoziteze o parte din profit înainte să fie distribuit.

Control. În directivă și în legea cipriotă, mai mult de 50% din drepturile de vot, din capital sau din dreptul la profit, deținute direct sau indirect, inclusiv prin întreprinderi asociate.

Impozitare redusă. Pentru o firmă cipriotă, o filială străină este considerată impozitată redus dacă impozitul efectiv plătit este mai mic decât jumătate din cât ar plăti în Cipru. Cu cota de 15% din 2026, pragul practic este un impozit efectiv sub 7,5%, calculat după regulile cipriote.

Aranjament artificial. O situație în care filiala deține active sau își asumă riscuri care, în realitate, sunt decise și administrate de oamenii firmei-mamă. Ciprul aplică regulile CFC numai veniturilor din astfel de aranjamente.

Sediul conducerii efective. Locul unde se iau efectiv deciziile cheie de conducere și comerciale ale unei firme. În Cipru, o firmă condusă și controlată pe insulă este rezidentă fiscal acolo. România are o regulă similară în Codul fiscal.

Rezident și domiciliat. În Cipru poți fi rezident fiscal fără să fii domiciliat. Non-Dom nu plătesc contribuția specială pentru apărare pe dividende și dobânzi până când au fost rezidenți 17 din ultimii 20 de ani.

Companie asociată. Pentru noile măsuri defensive din Cipru, o firmă legată de plătitor prin control sau prin participații semnificative.

Ce spune de fapt legea din Cipru

Regula protejează baza fiscală a Ciprului de firmele cipriote care își parchează profitul în altă parte. Nu a fost scrisă niciodată pentru tine ca om. Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale din 2016 a cerut fiecărui stat membru să aibă reguli CFC pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, din 2019. Ciprul a preluat-o în legea impozitului pe venit, cu efect de la 1 ianuarie 2019, și nu a extins regulile dincolo de firme.

Regulile CFC cipriote se aplică atunci când:

• Contribuabilul este o firmă cipriotă. O firmă rezidentă fiscal în Cipru sau o firmă străină cu sediu permanent în Cipru deține entitatea străină.
• Există control. Firma cipriotă, singură sau cu întreprinderi asociate, deține peste 50% din voturi sau din capital ori are dreptul la peste 50% din profit.
• Entitatea străină este impozitată redus. Impozitul efectiv plătit în străinătate este mai mic decât diferența dintre impozitul care s-ar fi plătit în Cipru și cel plătit efectiv. Cu cota de 15% din 2026, linia practică este un impozit efectiv sub 7,5%.

Ciprul a ales varianta mai îngustă dintre cele două permise de directivă. Se adaugă la venitul firmei cipriote numai profitul nedistribuit al filialei care provine din aranjamente artificiale. Testul e funcțional: ce active și ce riscuri ale filialei sunt administrate, de fapt, de oamenii cheie din firma cipriotă? Dacă cei care decid stau în Cipru, profitul care decurge din deciziile lor e impozitat în Cipru. Dacă filiala are propriii oameni care își iau propriile decizii, regula nu mușcă.

Există două scutiri pentru cazurile mici. O filială străină nu intră sub reguli dacă profitul contabil nu depășește 750.000 EUR, iar veniturile din alte activități decât cele comerciale nu depășesc 75.000 EUR, sau dacă profitul contabil nu depășește 10% din costurile de exploatare ale perioadei. Când se adaugă venit, impozitul plătit în străinătate se scade.

Persoanele fizice nu sunt pe listă. Un om rezident fiscal în Cipru care deține acțiuni într-o firmă din Statele Unite, Estonia, Emiratele Arabe Unite sau oriunde altundeva nu este plătitor de impozit pe profit, iar capitolul CFC nu i se aplică. Ciprul nu are nicio altă regulă care să-i adauge la venit profitul reținut al firmei străine. Asta înseamnă sloganul, și în sensul ăsta e corect.

Ce câștigi ca rezident în Cipru

Profitul poate crește în firmă, iar Ciprul nu te impozitează pe bani pe care nu i-ai primit. Pentru un antreprenor, asta e diferența dintre a construi și a fi tăiat la fiecare pas. Firma poate reinvesti, angaja, ține rezerve, cumpăra un concurent, iar Ciprul nu tratează asta ca venitul tău.

Când iei dividende, Ciprul e blând, dacă ești Non-Dom. Dividendele sunt scutite de impozitul pe venit în Cipru. Contribuția specială pentru apărare este taxa care se aplică dividendelor pentru rezidenții domiciliați, iar din 2026 cota ei pe dividende pentru ei este de 5%. Dividendele plătite în următorii șase ani din profiturile anilor fiscali până în 2025 suportă în continuare 17%. Pentru Non-Dom este 0% SDC pe dividende și la fel pe dobânzi, până când ai fost rezident 17 din ultimii 20 de ani. GESY, contribuția la sistemul național de sănătate, se aplică dividendelor cu 2,65%, în limita plafonului anual de 180.000 EUR.

Compară cu România: dividendele sunt impozitate cu 16% din 2026, iar CASS se poate adăuga peste pragurile legale. Statul român ia o parte din fiecare leu pe care îl scoți din propria firmă, iar dacă îți merge prost, nu te întreabă nimeni nimic.

Rezidența o poți obține pe două căi. Ciprul te consideră rezident fiscal dacă stai acolo mai mult de 183 de zile în anul fiscal, sau prin regula celor 60 de zile, dacă stai acolo cel puțin 60 de zile, nu stai mai mult de 183 de zile în niciun alt stat, ai o locuință permanentă în Cipru și desfășori o activitate, ești angajat sau deții o funcție într-o firmă rezidentă în Cipru în cursul anului. Ghidul nostru despre Non-Dom în Cipru și pentru cine e potrivit explică fiecare cale, iar dividendele Non-Dom și SDC trece prin cifre.

Asta au avut cei bogați de decenii: o bază care lasă capitalul să lucreze înainte să fie atins. Acum e accesibilă și unui programator din Cluj cu o singură firmă sau unei familii din București cu un singur portofoliu. Dar numai dacă restul tabloului e construit corect. Și aici ajungem la ce nu spune fraza.

Ce nu înseamnă, punctul unu: că firma ta nu mai e nicăieri

O firmă este rezidentă fiscal acolo unde e condusă cu adevărat. Ciprul o poate face cipriotă, iar România o poate face românească. Asta e greșeala cea mai frecventă. Dacă locuiești în Cipru și iei toate deciziile pentru LLC-ul din Delaware sau pentru OÜ-ul din Estonia de la biroul tău din Larnaca, firma poate fi condusă și controlată din Cipru. Atunci e o firmă rezidentă fiscal în Cipru, cu impozit pe profit de 15%. Din 1 ianuarie 2026, o firmă înregistrată în Cipru, sau care și-a mutat sediul social în Cipru, este considerată rezidentă cipriotă, cu excepția cazului în care o convenție de evitare a dublei impuneri prevede altfel.

De multe ori, rezultatul ăsta nu e o problemă. Poate fi chiar cel mai bun răspuns: o firmă rezidentă corect în Cipru, cu substanță în Cipru, care plătește 15% și îți distribuie dividende ca Non-Dom cu 0% SDC. O structură pe care o înțeleg băncile și pe care o semnează auditorii. Problema apare doar când crezi că firma e în altă parte și nu e.

Invers e mai grav. Potrivit Codului fiscal român, o persoană juridică înființată după legislația altui stat este tratată ca persoană juridică română dacă are sediul conducerii efective în România. Dacă tu te-ai mutat în Cipru, dar firma e condusă în continuare de la Cluj de asociatul tău sau de directorul pe care îl suni zilnic, ANAF poate spune că firma e românească, cu impozit pe profit în România. Ghidul nostru despre sediul conducerii efective explică testul în practică.

Ce nu înseamnă, punctul doi: că România ți-a dat drumul

Ciprul decide cum te impozitează Ciprul. Nu decide cum te impozitează România. Regulile CFC sunt naționale. Cât timp ești încă rezident în România, regulile românești se aplică în totalitate, indiferent ce face Ciprul.

România impozitează rezidenții pe venitul mondial. Ești rezident fiscal român dacă ai domiciliul în România, dacă acolo e centrul intereselor tale vitale sau dacă stai în România mai mult de 183 de zile în orice interval de 12 luni. Cât timp ești rezident, dividendele de la firma ta străină sunt impozitate în România cu 16% din 2026, iar CASS se poate aplica peste pragurile legale. Faptul că firma e în Estonia, în Delaware sau în Dubai nu schimbă nimic.

Articolul 40⁵ și SRL-ul tău. Regula română pentru societățile străine controlate, din articolul 40⁵ din Codul fiscal, se aplică contribuabililor români plătitori de impozit pe profit care controlează o entitate străină. O persoană fizică ce deține direct firma străină nu intră sub incidența acestui articol. Un SRL românesc care o deține poate intra, iar atunci contează cât impozit plătește filiala și ce fel de venit are. Alegem acționarul în consecință.

Plecarea trebuie documentată. Rezidența nu se schimbă prin simpla mutare a pașaportului într-un sertar din Limassol. ANAF are un formular pentru persoanele care pleacă din România, iar Ciprul îți poate emite certificatul de rezidență fiscală după ce devii rezident acolo. Convenția de evitare a dublei impuneri dintre România și Cipru decide, în caz de conflict, unde ești rezident, pe baza faptelor: unde ai locuința permanentă, unde e centrul intereselor vitale, unde stai de obicei.

Dacă ai trăit în Germania. Mulți români au lucrat ani buni în Germania și au acolo acțiuni sau o firmă. Germania are o regulă de impozitare la plecare pentru participațiile de cel puțin 1% și, pentru cetățenii germani, o răspundere fiscală extinsă după plecare. Dacă te recunoști aici, verificăm și partea germană cu un consultant german înainte de mutare.

Deci „nicio regulă CFC pentru persoane fizice” descrie ce face Ciprul după ce ai devenit rezident cipriot. Nu spune nimic despre ce face România înainte și în timpul mutării.

Ce nu înseamnă, punctul trei: că un holding cipriot scapă de CFC

În clipa în care pui o firmă cipriotă între tine și filialele tale străine, intri din nou sub regulile CFC din Cipru. Mulți antreprenori vor exact asta: un holding cipriot care deține o firmă operațională în Emirate, în Statele Unite sau în Asia. Poate fi o structură foarte bună. Dar holdingul cipriot este plătitor de impozit pe profit, iar dacă controlează o firmă străină impozitată sub pragul de 7,5%, regulile CFC cipriote i se aplică.

Dacă mușcă sau nu depinde de substanță și de scutirile pentru cazurile mici. Dacă filiala străină are oameni proprii care iau decizii proprii, nu există aranjament artificial și nu se adaugă nimic. Dacă filiala e condusă în practică de oamenii din Cipru, firma cipriotă poate fi impozitată pe profitul nedistribuit al filialei care decurge din acele decizii. Și, în acel moment, filiala poate fi oricum rezidentă în Cipru prin testul sediului conducerii.

Concluzia cinstită e simplă. Pentru mulți oameni, varianta cea mai solidă nu este un lanț, ci o singură firmă: o firmă cipriotă condusă cu adevărat de pe insulă, cu impozit pe profit de 15% și dividende către tine ca Non-Dom. Acolo unde e nevoie de o filială străină, pentru o licență, o piață sau o echipă în afara Ciprului, o construim din prima zi cu propriii ei decidenți. Ghidul despre firma în Cipru explică cum se înființează corect.

Ce nu înseamnă, punctul patru: că banii ies din Cipru fără întrebări

Din 2026, Ciprul impozitează anumite plăți către companii asociate din jurisdicții cu impozitare redusă și din jurisdicții aflate pe lista UE. Aceste măsuri defensive vin din angajamentele Ciprului în Planul de redresare și reziliență și au fost rescrise prin reforma din 2026. Potrivit Legii privind contribuția specială pentru apărare, modificată prin Legea 245(I)/2025, dividendele plătite de o firmă cipriotă unei companii asociate rezidente într-o jurisdicție de pe lista cipriotă cu impozitare redusă (Circulara 1/2026) suportă o reținere de 5%. Dividendele și dobânzile plătite companiilor asociate din jurisdicții aflate pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante suportă 17%. Dobânzile și redevențele plătite companiilor asociate din jurisdicții cu impozitare redusă nu mai sunt deductibile.

Lista cipriotă pentru 2026, stabilită prin Circulara 1/2026 a Departamentului fiscal, cuprinde Anguilla, Bahamas, Bahrain, Bermuda, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Guernsey, Insula Man, Jersey, Insulele Turks și Caicos și Vanuatu. Lista UE a fost revizuită la 9 octombrie 2026, când Panama și Vietnam au fost scoase din Anexa I. Regulile acestea lovesc firmele, nu persoana fizică. Dar dacă planul tău era o firmă cipriotă deținută de o firmă din BVI sau din Jersey, acum are un preț. Ghidul nostru despre lista jurisdicțiilor cu impozitare redusă din Cipru intră în detalii.

Ce nu înseamnă, punctul cinci: că reforma din 2026 te-a ocolit

Reforma din 2026 a făcut Ciprul mai bun pentru cei mai mulți, dar a închis și uși prin care unii voiau să treacă. Legea 244(I)/2025 și legile conexe, inclusiv Legea 245(I)/2025 pentru modificările SDC și ale distribuirii prezumate, publicate la 31 decembrie 2025, au ridicat cota impozitului pe profit la 15%, au redus SDC pe dividende pentru rezidenții domiciliați de la 17% la 5% și au abolit vechea distribuire prezumată de dividende pentru profiturile obținute din 2026. Profiturile din 2024 și 2025 rămân sub reguli tranzitorii pentru acționarii rezidenți și domiciliați în Cipru. Dividendele plătite în următorii șase ani din profiturile anilor fiscali până în 2025 suportă în continuare 17%.

Pentru rezidenții domiciliați, reforma a introdus și o regulă privind dividendele deghizate. Când o firmă îi dă acționarului valoare sub o formă care, în substanță, e o distribuire, de pildă prin anumite împrumuturi sau beneficii, legea o poate trata ca dividend și o poate impozita. Regula vizează rezidenții care sunt și domiciliați în Cipru. Un Non-Dom nu intră sub incidența ei, dar un Non-Dom devine considerat domiciliat după 17 din 20 de ani, iar familiile cu rădăcini cipriote pot fi domiciliate din prima zi.

Mesajul: Ciprul nu are regulă CFC pentru persoane fizice, dar are o regulă pentru valoarea scoasă din firmă de persoanele domiciliate. Dacă ești Non-Dom, poziția ta e clară. Dacă nu, planificarea e alta, iar noi îți spunem de ce parte ești înainte de orice altceva.

Ce nu înseamnă, punctul șase: că nu vede nimeni

O structură care funcționează doar dacă nu se uită nimeni nu e o structură, e o speranță. Băncile raportează conturile, conform standardului comun de raportare al OCDE, țării în care ești rezident fiscal. Statele UE schimbă informații despre aranjamentele transfrontaliere și despre beneficiarii reali. Registrele comerțului din UE și din multe alte state arată cine deține ce. ANAF, autoritatea fiscală din Cipru și cele din restul UE schimbă informații în baza directivei privind cooperarea administrativă și a tratatelor.

Nimic din toate astea nu e o amenințare pentru un plan bine construit. E motivul pentru care un plan bine construit contează. Construim structuri pe care le poți explica într-un paragraf unui ofițer de bancă și le poți apăra într-un singur dosar în fața unui inspector. Asta e diferența dintre clientul unui family office mare și omul care a auzit un slogan.

Ce verifică ANAF

ANAF verifică dacă mai ești rezident român și de unde sunt conduse cu adevărat firmele tale. Punctele pe care le revizuim cu consultantul tău din România:

• Rezidența ta. Domiciliul în România, centrul intereselor vitale sau peste 183 de zile în 12 luni te țin rezident român. Mutarea în Cipru se documentează cu certificatul de rezidență fiscală cipriot și cu formularul pe care ANAF îl folosește pentru persoanele care pleacă din țară.
• Firmele tale. Un SRL românesc condus din Cipru rămâne românesc, cu impozitele lui. O firmă cipriotă sau străină condusă din România poate deveni românească prin sediul conducerii efective.
• Articolul 40⁵. Dacă un SRL românesc deține o firmă străină impozitată redus, regula CFC românească se poate aplica la nivelul SRL-ului. Dacă deții firma străină direct, ca persoană fizică, nu se aplică.
• Dividendele din anul mutării. Dividendele primite cât timp ești încă rezident român sunt impozitate în România cu 16% din 2026, iar CASS se poate adăuga. Momentul mutării față de momentul distribuirii face parte din plan.
• Reținerea la sursă la plecare. Dividendele plătite de SRL-ul tău românesc după ce devii nerezident suportă reținere la sursă în România, la cota redusă eventual de convenția cu Ciprul, pe baza certificatului de rezidență.

Ghidul nostru despre mutarea în Cipru pune acești pași în ordine.

Cum facem noi: ordinea pașilor

Regula e un instrument. Ordinea pașilor e cea care o face să funcționeze. Iată secvența pe care o urmăm cu clienții:

1. Harta a tot ce deții. Fiecare firmă, fiecare participație, fiecare cont, fiecare țară, cine controlează ce și cine decide ce. O singură pagină.
2. Regulile din România pentru cazul tău. Cu un consultant autorizat: rezidența, dividendele din anul mutării, SRL-ul și articolul 40⁵, reținerea la sursă după plecare.
3. Alegem forma. Deținere directă a firmei străine, o firmă cipriotă cu substanță reală sau un holding cipriot cu o filială străină care are conducere proprie. Îți arătăm costul și riscul fiecărei variante.
4. Construim partea cipriotă. Rezidență prin 183 de zile sau prin regula celor 60 de zile, locuință, înregistrare la Departamentul fiscal, poziția de Non-Dom și, unde se alege, o firmă cipriotă cu conducere reală și birou.
5. Mutăm deciziile. Ședințele, semnăturile, mandatele bancare și oamenii care decid stau acolo unde firma trebuie să fie rezidentă. Documentăm tot.
6. Plecăm curat din România. Formularul de plecare, certificatul de rezidență din Cipru, momentul dividendelor și al transferurilor de părți sociale.
7. Raportăm corect. Formularele băncilor, declarațiile de rezidență pentru CRS, registrele de beneficiari reali și declarațiile anuale din fiecare țară implicată.
8. Revizuim anual. Listele se schimbă, legile se schimbă, viața ta se schimbă. Ne uităm din nou la structură în fiecare an.

Cele mai frecvente greșeli

• Să citești sloganul ca pe o structură. „Nicio regulă CFC pentru persoane fizice” e o singură regulă dintr-o singură țară. Mai trebuie verificate alte cinci reguli până să însemne ceva pentru tine.
• Să lași deciziile acasă. Te muți în Cipru, dar firma e condusă în continuare din București de tine, de un asociat sau de un angajat care ia deciziile reale.
• Să iei dividende mari înainte de plecare. Un dividend luat în ultimele luni de rezidență românească se impozitează în România.
• Să pui un holding cipriot fără substanță. Atunci regulile CFC cipriote sau testul sediului conducerii pot aduce oricum profitul filialei în Cipru.
• Să folosești o mamă dintr-o jurisdicție cu impozitare redusă. O firmă din BVI sau Jersey deasupra unei firme cipriote atrage acum măsurile defensive.
• Să presupui că ești Non-Dom. Domiciliul e un fapt, nu o alegere. Rădăcinile cipriote sau 17 ani din 20 în Cipru îl schimbă.
• Să uiți de SRL. SRL-ul românesc rămâne românesc. Dacă îl păstrezi, păstrezi și obligațiile lui.

Trei ilustrații

Sunt exemple construite pentru acest ghid, nu clienți reali.

Programatorul din Cluj cu un LLC american. Un programator din Cluj încasează prin LLC-ul american de la clienți din toată lumea și se mută la Limassol în martie. Mai întâi ne uităm la ce înseamnă LLC-ul pentru România, Cipru și Statele Unite, pentru că un LLC transparent fiscal nu e un caz CFC, ci o întrebare despre al cui e venitul. Ajungem la concluzia că o firmă cipriotă condusă cu adevărat de pe insulă, care preia afacerea, îi dă un singur răspuns clar pentru bănci și autorități. Plătește 15% impozit pe profit în Cipru și ia dividende ca Non-Dom.

Antreprenoarea din Timișoara cu un SRL și o firmă în Dubai. O antreprenoare din Timișoara are un SRL care deține 100% dintr-o firmă din Emirate. Cât timp e rezidentă română, articolul 40⁵ se poate aplica la nivelul SRL-ului. După ce se mută în Cipru, iar firma din Dubai e condusă de echipa ei de acolo, tabloul se schimbă: deține direct firma din Emirate, Ciprul nu are regulă CFC pentru ea ca persoană fizică, iar dividendele pe care le ia sunt scutite de impozit pe venit în Cipru, cu 0% SDC ca Non-Dom. SRL-ul își păstrează obligațiile românești pentru ce continuă să facă.

Familia care voia un lanț. O familie din Iași plănuia o firmă în BVI, deasupra unei firme cipriote, deasupra unei firme operaționale în Asia. Le-am arătat că stratul din BVI costă acum 5% la dividendele care ies din Cipru și nu aduce nimic, iar firma cipriotă ar intra sub regulile CFC dacă firma din Asia ar fi condusă din Limassol. Au ales un lanț mai scurt, cu firma din Asia condusă de propriii administratori, și s-au mutat ei înșiși în Cipru.

Cercul în care intri

Oamenii care aveau nevoie de un family office au acum nevoie de un plan și de un partener care citește literele mici. Clienții noștri sunt antreprenori, freelanceri, investitori și familii care au muncit pentru ce au și vor să-și păstreze dreptul de a decide ce fac cu banii lor. Nu caută să se ascundă, caută să aleagă. Ciprul le dă o bază în UE, o cotă de 15% pe profit și, pentru Non-Dom, 0% SDC pe dividende. Noi le dăm ordinea pașilor, partenerii autorizați și disciplina care fac totul să dureze. Vezi cum combină alții piesele în ghidul despre Cipru ca bază în UE și Plan B.

Întrebări frecvente

Are Ciprul reguli CFC?

Da, din 1 ianuarie 2019, pentru firmele rezidente fiscal în Cipru și pentru sediile permanente din Cipru ale firmelor străine. Se aplică veniturilor din aranjamente artificiale ale filialelor străine impozitate redus pe care firma cipriotă le controlează.

Se aplică regulile CFC din Cipru persoanelor fizice?

Nu. O persoană fizică rezidentă fiscal în Cipru care deține direct o firmă străină nu intră sub incidența lor, iar Ciprul nu are nicio altă regulă care să-i adauge la venit profitul reținut al firmei străine.

Deci pot păstra firma străină și nu plătesc nimic până distribui?

În Cipru, profitul reținut nu ți se impozitează ție. Dar firma e impozitată acolo unde e rezidentă, iar ea poate fi rezidentă în Cipru dacă o conduci din Cipru sau în România dacă e condusă în continuare de acolo. Și cât timp ești rezident român, România te impozitează pe tot.

Ce înseamnă „impozitare redusă” pentru firmele cipriote în 2026?

Un impozit efectiv în străinătate mai mic decât jumătate din impozitul cipriot pe același profit. Cu cota de 15% din Cipru, asta înseamnă sub 7,5%, calculat după regulile cipriote.

Intră un holding cipriot sub propriile reguli CFC?

Poate intra, dacă controlează o filială străină impozitată redus, al cărei venit provine din active și riscuri administrate de fapt din Cipru. Filialele mici, sub pragurile de 750.000 EUR și 75.000 EUR sau cu profit de cel mult 10% din costurile de exploatare, sunt în afara regulilor.

Are România o regulă CFC pentru persoane fizice?

Regula CFC din articolul 40⁵ din Codul fiscal se aplică plătitorilor de impozit pe profit. O persoană fizică ce deține direct o firmă străină e în afara ei. Un SRL românesc care deține o astfel de firmă poate intra sub incidența ei, iar o firmă străină condusă din România devine contribuabil român.

Plătesc ceva pe dividende în Cipru ca Non-Dom?

0% SDC pe dividende pentru Non-Dom, iar dividendele sunt scutite de impozitul pe venit în Cipru. Se aplică GESY de 2,65%, în limita plafonului anual. După 17 din 20 de ani de rezidență devii considerat domiciliat.

Pot rămâne cu SRL-ul din România?

Da. SRL-ul rămâne o firmă românească, cu impozitul și obligațiile ei. Dividendele pe care ți le plătește după ce devii rezident cipriot suportă reținere la sursă în România, la cota prevăzută de lege sau de convenție. Contează să nu conduci din România o firmă pe care o declari cipriotă.

E legal?

Da. Să alegi unde trăiești și cum îți deții firmele, declarând totul corect, este cea mai firească libertate pe care o ai. Legea pedepsește prefăcătoria: o rezidență care nu e reală, o firmă condusă din alt loc decât cel declarat. Noi construim varianta reală.

Pașii următori

Notează trei lucruri: fiecare firmă pe care o deții și unde e înregistrată, cine îi ia deciziile azi și când plănuiești mutarea. Cu atât, o singură discuție arată dacă „nicio regulă CFC pentru persoane fizice” te ajută și ce trebuie făcut întâi ca să reziste. Pentru context, citește ghidurile noastre despre mutarea în Cipru, firma în Cipru și sediul conducerii efective.

Vrei să vezi cifrele pe profitul tău? Calculatorul nostru de taxe pentru Cipru îți arată cât rămâne din fiecare 100 € între salariu și dividende.

Surse

• Directiva (UE) 2016/1164 a Consiliului (ATAD), articolele 7 și 8, EUR-Lex: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2016/1164/oj
• Legea cipriotă 244(I)/2025 de modificare a legii impozitului pe venit (CyLaw, în greacă): https://www.cylaw.org/nomoi/arith/2025_1_244.pdf
• Legea 245(I)/2025 de modificare a Legii privind contribuția specială pentru apărare (CyLaw, în greacă): https://cylaw.org/nomoi/arith/2025_1_245.pdf
• Departamentul fiscal din Cipru, Circulara 1/2026 și lista jurisdicțiilor cu impozitare redusă pentru 2026: https://www.gov.cy/mof-tax/en/documents/legislation-circulars-and-related-material-of-direct-taxation/dikaiodosies-me-chamilo-forologiko-syntelesti/
• Ministerul de Finanțe din Cipru, stimulente fiscale: https://www.gov.cy/mof/en/documents/tax-incentives/
• PwC Cipru, Direct Tax Update 1/2026 despre reforma fiscală: https://www.pwc.com.cy/en/publications/direct-tax-updates-2026/dtu-n1-2026.pdf
• ANAF, sinteza modificărilor fiscale din 2026: https://static.anaf.ro/static/10/Brasov/Brasov/modificari_fiscale_2026.pdf
• Consiliul UE, lista UE a jurisdicțiilor necooperante: https://www.consilium.europa.eu/en/policies/eu-list-of-non-cooperative-jurisdictions/
• Comisia Europeană, actualizarea listei UE din 9 octombrie 2026: https://taxation-customs.ec.europa.eu/news/council-updates-eu-list-non-cooperative-tax-jurisdictions-cooperation-delivers-further-progress-2026-10-09_en

Verificat la 30 octombrie 2026.

Foto copertă: Castelul din Pafos noaptea, Cipru. Foto: Punteador, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0, decupată.