Situația la 13 octombrie 2026: pe baza Legii străinilor a Republicii Serbia (Monitorul Oficial 24/2018, 31/2019 și 62/2023), a regulamentelor privind șederea temporară, permisul unic și șederea permanentă în vigoare din februarie 2024, a paginilor Ministerului de Interne (MUP), a Portalului pentru străini, a Legii cetățeniei (135/2004, 90/2007, 24/2018), a Legii impozitului pe venit și a Legii impozitului pe profit publicate de Administrația Fiscală sârbă, a paginilor Ministerului de Externe și a sintezei KPMG Serbia privind tratatele fiscale la 1 ianuarie 2025. Practica administrativă se mișcă mai repede decât legea. Actualizăm ghidul când se schimbă regulile.

Acesta este episodul 9 din seria noastră despre a doua rezidență în afara Uniunii Europene. Până acum am trecut prin Mexic, Paraguay, Emirate, Panama, Georgia, Filipine, Muntenegru și Turcia. Între ele am explicat cum funcționează Cipru ca bază UE lângă un Plan B și cum arată insula pe douăzeci de ani.

Serbia e episodul cel mai „simplu” din serie, și tocmai asta e ideea. Nu are golden visa, nu are program cu nume lucios, nu are prag de investiție pe panouri. Are o listă scurtă de temeiuri legale obișnuite pentru a locui acolo, unul dintre ele fiind pur și simplu faptul că deții locuința în care stai, un drum de trei ani până la rezidența permanentă după reforma din 2023 și o capitală, Belgradul, la o oră de zbor de București sau la câteva ore de mers cu mașina din Timișoara.

Pe internet găsești despre Serbia trei greșeli des repetate. Că îți trebuie cinci ani de ședere temporară până la permanentă; din 2023 sunt trei. Că rezidența prin proprietate cere un preț minim; legea nu fixează niciun minim, dar locuința trebuie să fie a ta și să fie cea în care chiar locuiești. Și că Serbia ar fi un paradis fiscal; nu e. Serbia își impozitează rezidenții pe venitul mondial, cu cote fixe moderate, și are peste șaizeci de tratate fiscale, inclusiv cu România și cu Cipru. Serbia e o ușă, nu o ascunzătoare.

Când pașaportul, contul bancar și dreptul de a locui undeva depind de un singur stat, acel stat are multă putere asupra ta. O a doua rezidență legală împarte acea putere. Serbia poate fi o ușă în plus, liniștită și ieftină, aproape de casă, dacă înțelegi ce face cardul de rezidență și ce nu face.

De ce apare mereu Serbia

• Aproape. Belgradul e la circa o oră de zbor de București, iar din Timișoara ajungi cu mașina într-o după-amiază.

• Intrare ușoară. Cetățenii statelor UE, inclusiv românii, intră cu buletinul și pot sta până la 90 de zile în orice 180, fără viză.

• Locuința poate fi temeiul. Proprietatea imobiliară e unul dintre temeiurile legale de ședere temporară, fără valoare minimă în lege.

• Trei ani până la permanentă. După reforma din 2023, trei ani de ședere temporară continuă pot duce la rezidența permanentă.

• Impozite moderate și previzibile. 10% pe salarii, 15% pe dividende, dobânzi și câștiguri de capital, 15% impozit pe profit și tratat fiscal cu Cipru.

• Rădăcini creștine trăite. Biserica Ortodoxă Sârbă dă ritmul calendarului, al sărbătorii de familie numite slava și al vieții publice. Pentru un român ortodox, nimic nu pare străin.

O țară care s-a refăcut de mai multe ori

Serbia de azi e miezul fostei Iugoslavii. În treizeci de ani a trecut prin destrămarea federației, sancțiuni, o hiperinflație la începutul anilor 1990 printre cele mai grave din istorie, bombardamentele din 1999, schimbarea democratică din 2000 și apoi o urcare lungă și inegală. A cerut aderarea la UE în 2009 și e țară candidată din 2012. Nu e membră și aderarea nu e pe niciun calendar apropiat.

Istoria asta explică două lucruri pe care le observi repede. Oamenii își țin economiile în valută, iar prețurile apartamentelor sunt în euro, deși moneda e dinarul. Și statul e pragmatic cu străinii care aduc bani, competențe sau o familie. În 2022 și 2023 zeci de mii de ruși și ucraineni s-au mutat la Belgrad și Novi Sad, iar guvernul n-a închis ușa, ci a rescris regulile: permise mai lungi, un singur portal online și drum mai scurt spre permanentă. Belgradul găzduiește Expo 2027, iar macaralele se văd peste tot.

Există și o parte mai puțin comodă. După prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, Serbia a avut cea mai mare mișcare de protest dintr-o generație, condusă în mare parte de studenți. Statul de drept și libertatea presei sunt criticile constante din rapoartele anuale ale Comisiei Europene. Nimic din toate acestea nu schimbă legea șederii, dar vremea politică se poate întoarce, iar un Plan B nu trebuie să fie niciodată singura ta ușă.

Pentru cititorii din România mai e un detaliu: există comunități vorbitoare de română în Banatul sârbesc (Vršac) și în valea Timocului.

Cum s-au schimbat regulile

Legea străinilor e din 2018. Modificările publicate în Monitorul Oficial 62/2023 au intrat în vigoare în etape, majoritatea la 1 februarie 2024, și au schimbat patru lucruri:

• Permise mai lungi. Șederea temporară se poate acorda până la trei ani și se poate prelungi pe aceeași perioadă, după temei. Înainte, regula era un an.

• Un singur permis pentru muncă. Șederea și munca pentru angajați sunt reunite într-un permis unic.

• Un singur portal. Cererile de ședere temporară și de permis unic se depun online, pe Portalul pentru străini, cu documente încărcate și taxe plătite electronic. Te prezinți personal doar pentru datele biometrice.

• Trei ani, nu cinci. Rezidența permanentă se poate cere după trei ani de ședere temporară continuă.

Lecția practică e aceeași ca în Muntenegru: legea e stabilă, dar regulamentele și practica fiecărei direcții de poliție se mișcă. Funcționarii au marjă de apreciere la documente. Vino cu originale, apostile și traduceri autorizate în sârbă și așteaptă-te la cel puțin o cerere de completare.

Șederea de vizitator: încearcă ușa întâi

Înainte să depui ceva, petrece timp acolo. Cu buletinul românesc poți sta 90 de zile în orice 180. Două obiceiuri contează din prima zi. Adresa trebuie înregistrată la poliție la scurt timp după sosire; hotelul face asta pentru tine, un proprietar privat adesea nu, iar înregistrarea contează mai târziu, pentru că dovedește unde ai locuit. Și zilele de intrare și ieșire se numără amândouă ca zile în Serbia.

Șederea de vizitator nu e rezidență. Nu se numără pentru permanentă, nu îți dă drept de muncă la un angajator sârb și nu te face singură rezident fiscal, deși 183 de zile în orice douăsprezece luni te-ar face.

Trei căi reale spre rezidență

Legea enumeră multe temeiuri de ședere temporară: muncă, studii, reîntregirea familiei, tratament medical, proprietate imobiliară și altele. Trei sunt utile pentru cititorii noștri.

1. O locuință pe care o deții

Proprietatea imobiliară în Serbia e temei de ședere temporară în sine. Legea nu fixează preț, suprafață sau regiune minimă. Autoritățile vor să vadă:

• dreptul tău de proprietate înscris în cadastru (extrasul de la Autoritatea Geodezică a Republicii);

• că locuința e casa ta efectivă, înregistrată ca adresă;

• dovada mijloacelor de întreținere, de obicei extrase bancare;

• o asigurare de sănătate valabilă în Serbia;

• pașaport valabil și taxele administrative.

Două atenționări. Lipsa unui minim nu e o invitație să cumperi un garaj. Funcționarii verifică dacă locuința e locuibilă și dacă stai efectiv acolo, iar avocații locali raportează refuzuri sau neprelungiri când apartamentul e dat în chirie. Apoi, străinii cumpără pe bază de reciprocitate. Cetățenii UE, deci și românii, se califică în general; terenul agricol e restricționat. Un avocat sârb verifică titlul, autorizația de construire și sarcinile înainte să semnezi, iar notarul autentifică contractul.

Costurile sunt modeste. O achiziție de pe piața secundară are de regulă un impozit pe transfer de 2,5% din preț; locuințele noi cumpărate de la dezvoltator au TVA în locul impozitului pe transfer de 2,5%; cei care își cumpără prima locuință pot primi, în anumite condiții, o rambursare de TVA. Impozitul anual pe proprietate îl fixează municipalitatea. Un apartament bun cu două camere în Novi Sad costă cam cât unul similar într-un cartier bun din Cluj, iar centrul Belgradului a crescut puternic după 2022.

2. Firma ta

Mulți nou-veniți înființează o societate cu răspundere limitată (d.o.o.) la Agenția Registrelor Comerciale. Capitalul minim e simbolic, iar înregistrarea durează câteva zile. Firma nu e ea însăși temei de ședere; dreptul de a sta vine din munca în ea, ca administrator sau angajat cu permis unic, ori ca fondator care lucrează pe cont propriu, după regulile din Legea privind angajarea străinilor.

Calea asta se potrivește celor care chiar vor conduce ceva în Serbia: o echipă de dezvoltare, o firmă de distribuție regională, servicii pentru clienți sârbi. Nu se potrivește unei firme-cutie poștală. Fiscul sârb se uită unde e conducerea efectivă a firmei, iar ANAF și Cipru se vor uita și ele.

3. Un job, inclusiv la distanță pentru o entitate sârbă

Permisul unic reunește șederea și munca pentru cei angajați de un angajator sârb, pe până la trei ani. Pentru cine lucrează remote pentru un angajator străin, Serbia nu are viză de nomad digital dedicată; practicienii folosesc alte temeiuri, de obicei proprietatea sau o firmă sârbă, așa că merită verificat cu un avocat înainte de mutare.

Nu e un produs: cetățenia prin excepție

Legea cetățeniei permite statului să primească pe cineva a cărui primire e în interesul Serbiei, fără condițiile obișnuite. A fost folosită pentru sportivi, artiști și câțiva investitori. E discreționară și politică, nu un program, și nu o tratăm ca pe o cale.

Absențele: ce ține ușa deschisă

Șederea temporară e legată de temeiul ei. Dacă vinzi apartamentul, închizi firma sau pierzi jobul, permisul își pierde baza. Pentru drumul spre permanentă, MUP consideră șederea continuă dacă, în cei trei ani, ai lipsit cel mult zece luni în total sau cel mult șase luni dintr-o bucată. E suficient pentru cineva care împarte anul între Serbia și o bază UE, dar nu pentru cineva care apare de două ori pe an.

De la temporară la permanentă, și pașaportul

Poți cere rezidența permanentă începând cu 60 de zile înainte de împlinirea celor trei ani și până la expirarea permisului curent. Păstrezi temeiul pe care ai avut șederea temporară și aduci dovada lui: extrasul de cadastru pentru proprietate, contractul de muncă pentru job. Rezidența permanentă îți aduce o carte de identitate pentru străini și o viață mult mai ușoară cu băncile, proprietarii și autoritățile.

Naturalizarea e un pas separat. Legea cetățeniei cere rezidență permanentă, vârsta de 18 ani, cel puțin trei ani de domiciliu înregistrat neîntrerupt în Serbia înainte de cerere, o declarație scrisă că consideri Serbia țara ta și renunțarea la cetățenia actuală, cu excepția cazului în care asta e imposibil sau nu poate fi rezonabil cerut. Ultima condiție e cea pe care cei mai mulți o subestimează. Pentru un român, a pierde pașaportul UE e un preț mult mai mare decât valoarea oricărui al doilea pașaport. Pentru majoritatea cititorilor noștri, Serbia e o poveste de rezidență, nu de pașaport.

Fiecare pas, în ordine (cetățean UE, prin proprietate)

1. Vizitează, închiriază întâi și alege orașul și cartierul în care chiar ai locui.

2. Angajează un avocat sârb pentru verificarea titlului, a autorizațiilor și a sarcinilor și pentru contract.

3. Semnează la notar, plătește și înscrie proprietatea în cadastru.

4. Înregistrează adresa la poliție.

5. Pregătește cazierul apostilat, dacă e cerut, dovada mijloacelor și asigurarea de sănătate.

6. Depune cererea de ședere temporară pe Portalul pentru străini și plătește taxele.

7. Mergi la direcția de poliție pentru biometrie și ridică cardul.

8. Ține un registru simplu al intrărilor și ieșirilor; îți trebuie pentru permanentă și pentru fisc.

9. Cu circa 60 de zile înainte de a treia aniversare, cere rezidența permanentă.

Fiscul: ce cere Serbia

Cardul de rezidență nu e rezidență fiscală. Serbia te consideră rezident fiscal dacă locuința sau centrul intereselor tale economice și vitale e în Serbia, ori dacă stai acolo 183 de zile sau mai mult în orice perioadă de douăsprezece luni care începe sau se termină în anul fiscal. Zilele parțiale contează ca zile întregi. Unde se aplică un tratat, regulile lui de departajare decid.

Rezidentul fiscal sârb e impozitat pe venitul mondial. Cotele principale sunt fixe:

• Salarii: 10%, reținut la sursă, plus contribuții sociale.

• Dividende, dobânzi și chirii (venituri din investiții): 15%.

• Câștiguri de capital: 15%.

• Alte venituri: în general 20%.

• Impozitul anual suplimentar: 10% și apoi 15% pe venitul net peste un prag ridicat, stabilit ca multiplu al salariului mediu; veniturile din investiții și câștigurile de capital sunt excluse, iar rezidenții sub 40 de ani au o deducere în plus.

• Firme: 15% impozit pe profit; reținerile la plăți către străinătate sunt reduse prin tratate.

Serbia are tratat de evitare a dublei impuneri cu România și cu Cipru, modificate prin instrumentul multilateral. La schimbul de informații, Serbia face schimb cu SUA prin FATCA și cu partenerii de tratat la cerere. Serbia a aderat la cadrul internațional de transparență fiscală și trece la schimbul automat de informații despre conturile financiare; pornește de la ideea că rapoartele despre conturile tale vor ajunge în țara în care ești rezident fiscal.

Pentru un român, întrebarea grea nu e Serbia, ci România. Dacă familia, locuința și interesele tale rămân la București, ANAF te poate considera în continuare rezident după centrul intereselor vitale, iar cardul sârbesc nu schimbă asta.

Serbia lângă Cipru: aritmetica

Combinația despre care ne întreabă cititorii e rezidența fiscală în Cipru, adesea cu regimul Non-Dom, și un card sârbesc ca ușă în plus. Funcționează dacă e clar care țară e casa ta fiscală.

Dacă e Cipru, îndeplinești testul de 183 de zile sau calea celor 60 de zile, ai acolo centrul intereselor vitale și stai mult sub 183 de zile în Serbia. Apartamentul sârbesc e atunci a doua casă și temei de ședere, nu un eveniment fiscal, în afară de impozitul local pe proprietate și de eventuala chirie încasată acolo.

Dacă ajungi la 183 de zile în Serbia sau familia și munca ți se mută acolo, Serbia te poate revendica drept rezident și îți poate impozita dividendele mondiale cu 15%. Tratatul decide atunci unde ești rezident, de regulă după locuința permanentă și apoi după centrul intereselor vitale. Nu poți avea și Non-Dom în Cipru, și viața în Serbia, și să aștepți ca prima să câștige automat.

Băncile, în realitate

Băncile sârbe deschid conturi pentru rezidenți și adesea pentru nerezidenți, dar așteaptă-te la întrebări serioase de cunoaștere a clientului: sursa banilor, scopul contului, rezidența fiscală. Cardul cu adresă înregistrată ajută. Conturile în euro sunt obișnuite. Ține banking-ul principal în baza UE și folosește contul sârbesc pentru viața de acolo.

Nouă uși, una lângă alta

• Mexic: cale prin solvabilitate, circa patru ani până la permanentă, spaniolă, departe.

• Paraguay: prag mic, impozitare teritorială, foarte departe.

• Emirate: firmă sau Golden Visa, cost de trai ridicat, 9% impozit pe profit.

• Panama: investitor și Friendly Nations (România nu e pe listă), dolar, departe.

• Georgia: un an fără viză, proprietate și afaceri, mică și muntoasă.

• Filipine: viză de pensionar cu depozit, engleză, departe.

• Muntenegru: proprietate și firmă, euro, litoral.

• Turcia: prag de 200.000 USD la proprietate, nouă scutire pentru venituri externe, fără relații cu Cipru.

• Serbia: proprietate fără minim legal, trei ani până la permanentă, impozitare mondială cu cote moderate, la o oră de București.

Credință, familie și legea locului

Serbia e una dintre puținele țări din Europa în care credința se vede încă în viața de zi cu zi. Biserica Sfântul Sava din Belgrad, printre cele mai mari biserici ortodoxe din lume, a fost terminată după mai bine de un secol. Mănăstirea Studenica, ctitorită în secolul al XII-lea de tatăl Sfântului Sava, e în patrimoniul UNESCO. Fiecare familie își ține slava, sărbătoarea sfântului ocrotitor, cu colac, vin și masă deschisă. Seamănă mult cu hramul și pomenirile de acasă.

Familia contează. Bunicii stau aproape, copiii sunt bineveniți în restaurante, iar masa de duminică e lungă. Există școli private și internaționale la Belgrad și Novi Sad. Pentru o familie care vrea ca cei mici să crească aproape de tradiție, fără să plece din geografia Europei, e un avantaj real.

Legea locului cere puțin, dar ferm: înregistrează-ți adresa, ține viu temeiul de ședere, plătește impozitul acolo unde ești rezident. Respect-o și ușa rămâne deschisă.

Două exemple (ilustrative, nu clienți)

Andrei și Maria, București. Doi copii, o firmă de consultanță IT. S-au mutat la Larnaca acum doi ani, au rezidență fiscală și statut Non-Dom în Cipru, au închis rezidența fiscală în România cu documentele cerute de ANAF și lucrează printr-o firmă cipriotă. Vor o a doua ușă în afara UE, aproape de părinții rămași în București. Cumpără un apartament în Novi Sad cu 120.000 de euro, îl înscriu în cadastru și cer ședere temporară. Stau în Serbia circa 70 de zile pe an, mai ales vara și de Paști, iar viața, școala și firma rămân în Cipru. Cardul sârbesc se prelungește pe același temei. Nu se bazează pe permanentă, pentru că lipsesc prea mult; cardul e ținta.

Radu, Timișoara. Antreprenor în logistică, cu clienți de ambele părți ale graniței. Înființează o d.o.o. la Belgrad, angajează doi șoferi și un dispecer local și ia permis unic ca administrator. Rămâne rezident fiscal român, pentru că familia și casa sunt la Timișoara, iar firma sârbă e o afacere reală, nu un paravan. După trei ani poate cere rezidența permanentă dacă stă destul acolo; pe hârtie, cardul îi dă de acum o ușă în plus.

Cui se potrivește Serbia

• Europenilor care vor o a doua rezidență apropiată, ieftină, pe care chiar o folosesc.

• Celor care preferă să dețină o casă decât un depozit sau un certificat de investiție.

• Antreprenorilor care chiar construiesc o echipă sau o afacere în regiune.

• Familiilor care prețuiesc credința, tradiția și distanța scurtă până la bunici.

• Rezidenților din Cipru care vor o ușă în plus fără să-și schimbe casa fiscală.

Cui nu i se potrivește

• Celor care caută o casă fiscală cu impozite foarte mici: Serbia impozitează venitul mondial, cu cote moderate, nu minime.

• Celor care vor un al doilea pașaport și nu pot renunța la cel actual.

• Celor care vor să cumpere o proprietate simbolică și să nu vină niciodată.

• Celor pentru care libertatea presei și stabilitatea politică sunt condiții ferme chiar acum.

• Celor care lucrează remote pentru un angajator străin și vor o viză de nomad dedicată.

Cum se leagă de o bază europeană

O rezidență Plan B funcționează cel mai bine lângă o bază europeană clară. Cipru îți dă o casă în UE, o poziție fiscală definită și, în timp, rezidență permanentă și poate un pașaport. Serbia îți dă o ușă apropiată în afara Uniunii, o casă a ta și o cultură pe care un român o simte familiară. Păstrează rolurile curate: o singură casă fiscală, o a doua rezidență și acte care arată care e care. Pentru costuri pe insulă, vezi ghidul despre costul vieții în Cipru, iar pentru partea de firmă, firma în Cipru. Toate episoadele sunt pe blogul nostru.

Întrebări frecvente

Pot obține rezidență în Serbia dacă îmi cumpăr o locuință?

Da. Proprietatea imobiliară e temei legal de ședere temporară. Legea nu fixează valoare minimă, dar locuința trebuie înscrisă pe numele tău în cadastru și trebuie să fie cea în care locuiești, plus dovada mijloacelor și asigurare de sănătate.

În cât timp ajung la rezidența permanentă?

După trei ani de ședere temporară continuă. Absențele pot însuma zece luni sau șase luni dintr-o bucată în acești trei ani. Poți depune cererea cu 60 de zile înainte de împlinirea celor trei ani.

Mă face permisul sârbesc rezident fiscal acolo?

Nu, singur nu. Rezidența fiscală urmează locuința și centrul intereselor vitale sau 183 de zile în orice douăsprezece luni. Dacă devii rezident, Serbia îți impozitează venitul mondial cu cotele ei fixe.

Îmi pot păstra firma și statutul Non-Dom din Cipru?

Da, dacă Cipru rămâne de fapt casa ta fiscală: zilele, locuința, familia și conducerea reală a firmei. Dacă stai prea mult în Serbia, regulile tratatului te pot muta.

Pot deveni cetățean sârb?

După rezidența permanentă și trei ani de domiciliu înregistrat, dar legea așteaptă să renunți la cetățenia actuală, dacă nu e imposibil sau nerezonabil. Pentru majoritatea românilor, Serbia rămâne o rezidență, nu un pașaport.

Surse

• Ministry of Interior, Law on Foreigners (consolidated, incl. 62/2023, English): https://www.mup.gov.rs/wps/wcm/connect/9e10bf1d-79ad-4a50-a8c1-76b6afb0d6e9/Law+on+Foreigners+2023.pdf?CVID=pdNziNy&MOD=AJPERES

• Ministry of Interior, permanent residence: https://www.mup.gov.rs/wps/portal/en/information/Permanent+residence+%28settling+or+an+indefinite+leave+to+remain%29

• Ministry of Interior, Rulebook on permanent residence (Official Gazette 118/2023, English): https://www.mup.gov.rs/wps/wcm/connect/d87abf41-66df-4211-b60e-8ce19dffe31c/Permanent+residency-EN.pdf?CVID=o-reGES&MOD=AJPERES

• Government of Serbia, Portal for Foreigners: https://welcometoserbia.gov.rs

• Ministry of Interior, Law on Citizenship (Serbian): https://www.mup.gov.rs/wps/wcm/connect/735c0577-9c4b-46ee-9527-2e7401b14017/pdf_lat_Zakon+o+drzavljanstvu.pdf?CVID=mtru77c&MOD=AJPERES

• Ministry of Foreign Affairs, citizenship: https://www.mfa.gov.rs/en/citizens/services/citizenship

• Ministry of Foreign Affairs, entry with identity card (FAQ): https://www.mfa.gov.rs/en/citizens/frequently-asked-questions

• Tax Administration, Law on Personal Income Tax (English): https://purs.gov.rs/upload/media/2025/11/24/760462/Law_on_personal_income_tax.pdf

• Tax Administration, Law on Corporate Income Tax (English): https://purs.gov.rs/upload/media/2025/11/28/760479/Law_on_corporate_income_tax_-_Zakon_o_porezu_na_dobit_pravnih_lica_english_translated.pdf

• PwC Worldwide Tax Summaries, Serbia, individual residence: https://taxsummaries.pwc.com/serbia/individual/residence

• PwC Worldwide Tax Summaries, Serbia, taxes on personal income: https://taxsummaries.pwc.com/serbia/individual/taxes-on-personal-income

• PwC Worldwide Tax Summaries, Serbia, income determination: https://taxsummaries.pwc.com/serbia/individual/income-determination

• KPMG Serbia, annual personal income tax for 2025 income (February 2026): https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmgsites/rs/pdf/2026/02/KPMG-Tax-Alert-Annual-personal-income-tax-for-income-generated-in-2025-February-2026.pdf.coredownload.inline.pdf

• KPMG Serbia, treaty network as at 1 January 2025: https://kpmg.com/rs/en/insights/tax-alerts/2025/05/serbian-network-of-double-taxation-treaties-list-of-tax-havens-and-withholding-tax-on-services.html

• Lexology, 2023 amendments to the Law on Foreigners and the Rulebooks of February 2024: https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=c6132258-c80a-4bb6-b76c-ebd7ef11c68d

• US Treasury, FATCA agreement with Serbia: https://home.treasury.gov/system/files/131/FATCA%20-Agreement-Serbia-4-11-2019.pdf

• Cyprus Ministry of Finance, double tax treaties: https://www.gov.cy/mof/en/documents/double-tax-treaties/

Dacă vrei o a doua pereche de ochi pe cum s-ar potrivi un Plan B situației tale, ne poți scrie aici.

Informații generale, nu consultanță fiscală, juridică sau de imigrare. Autoritățile sârbe decid fiecare cerere.Fotografie de copertă: Petar Milošević, Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0, decupată.