
În acest ghid
- Cele două reguli care decid totul
- Calculul: 100.000 de euro profit, patru scenarii
- Regulile românești care prind restul
- Testul de decizie: șase întrebări înainte să înființezi firma
- Două lucruri pe care oamenii le uită: costul firmei și lista jurisdicțiilor cu impozitare redusă
- Când are totuși sens o firmă în Cipru fără mutare
- Cum citești o ofertă de „firmă în Cipru”: cinci semnale de alarmă
- Ce presupune o mutare reală în Cipru
- Primele 90 de zile după mutare: lista de pași
- Patru cazuri
- Greșelile pe care le vedem cel mai des
- Când nu ți se potrivește
- Întrebări frecvente
- Cum se leagă de restul planului tău
- Surse
Situația la 21 octombrie 2026: pe baza Legii impozitului pe venit din Cipru 118(I)/2002, modificată prin Legea 244(I)/2025 (impozit pe profit de 15% și noua regulă de rezidență a firmelor de la 1 ianuarie 2026), a Legii SDC modificate prin Legea 245(I)/2025, a Codului fiscal român (Legea 227/2015), inclusiv articolul 7 privind persoana juridică străină cu sediul conducerii efective în România, a Legii 141/2025 privind cota de 16% a impozitului pe dividende și a Convenției România-Cipru pentru evitarea dublei impuneri. Actualizăm ghidul când se schimbă legea sau practica oficială.
E una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primim de la antreprenorii români: „Pot să-mi deschid o firmă în Cipru și să rămân în România?” Răspunsul scurt: da, o poți deschide. Oricine poate. Ciprul acceptă asociați și administratori nerezidenți, iar o firmă cipriotă se înregistrează fără să fi locuit vreodată pe insulă. Libertatea de a alege există. Întrebarea e ce câștigi cu ea.
Răspunsul util e altul. Să deschizi firma e ușor. Ca firma să fie impozitată în Cipru și profitul să ajungă la tine la nivelul cipriot depinde de două lucruri pe care formularul de înregistrare nu le schimbă: unde este condusă de fapt firma și unde locuiești tu. Mai jos facem calculul complet, ca să vezi de ce firma cipriotă îți aduce cel mai mult când te muți împreună cu ea și în ce cazuri mai restrânse are sens și fără mutare.
Punctul nostru de vedere e simplu. Unde îți construiești afacerea e decizia ta, și e una legitimă. Ciprul e un loc bun pentru asta. Dar o structură care există doar pe hârtie nu este o decizie. Este un risc cu sediu social.
Cele două reguli care decid totul
Regula 1: firma se impozitează acolo unde e condusă
În Cipru, o firmă e rezidentă fiscal dacă e condusă și controlată din Cipru. De la 1 ianuarie 2026, Legea 244(I)/2025 adaugă un al doilea test: o firmă înființată în Cipru e rezidentă cipriotă, cu excepția cazului în care o convenție de evitare a dublei impuneri prevede altfel.
România aplică aceeași logică din partea cealaltă. Codul fiscal tratează ca persoană juridică română și persoana juridică străină cu sediul conducerii efective în România. Pe românește: ești singurul administrator și singurul om care decide, și conduci firma cipriotă din Cluj? Atunci fiscal e o firmă românească. Plătește impozit pe profit în România, ca orice SRL.
Când ambele țări revendică firma, decide convenția România-Cipru. Iar întrebarea autorităților e mereu aceeași: unde se iau, de fapt, deciziile importante de conducere și comerciale? Pentru o afacere de un singur om, răspunsul e acolo unde stă omul.
Regula 2: dividendele se impozitează unde locuiești
Dividendul se impozitează în țara în care e rezident asociatul. Ciprul nu reține, în cazurile obișnuite, impozit pe dividendele plătite unui asociat nerezident. Iar regula Non-Dom, fără SDC plus GESY în limita plafonului, îi ajută doar pe rezidenții fiscali ai Ciprului. Locuiești în România? Atunci dividendul de la firma cipriotă se impozitează în România cu 16% pentru dividendele încasate din 1 ianuarie 2026, plus CASS de 10%, în limita plafonului legal.
Pune cele două reguli una lângă alta și imaginea e clară. Firma cipriotă nu îți mută impozitele. Tu le muți. Acolo e câștigul.
Calculul: 100.000 de euro profit, patru scenarii
Pe cifre. Exemple simplificate pentru 2026, înainte de contribuții sociale, contabilitate și costuri de conformare.
Scenariul A: te muți în Cipru și conduci firma de acolo
Firma e condusă din Cipru și plătește 15% impozit pe profit: 15.000 de euro. Dividendul: 85.000 de euro. Ca rezident fiscal cipriot fără domiciliu în Cipru nu plătești SDC, plus contribuția de sănătate GESY de 2,65% în limita plafonului, circa 2.250 de euro. Păstrezi aproximativ 82.750 de euro. Pentru asta a fost construit regimul. Ghidul nostru despre dividendele Non-Dom în Cipru arată mecanismul în detaliu.
Scenariul B: rămâi în România și conduci firma cipriotă din Cluj
Firma are sediul conducerii efective în România, deci e persoană juridică română: 16% impozit pe profit, adică 16.000 de euro. Rămân 84.000 de euro. Ciprul o consideră și el rezidentă, prin înființare, așa că ai două rânduri de declarații și te bazezi pe convenție ca să nu plătești de două ori. Dividendul de 84.000 de euro se impozitează în România cu 16%, adică 13.440 de euro, plus CASS în limita plafonului. Păstrezi sub 70.560 de euro: practic un SRL românesc obișnuit, cu costul conformării în Cipru pe deasupra.
Scenariul C: rămâi în România și spui că firma e condusă din Cipru
Asta e varianta care se vinde des: o firmă cipriotă cu un „administrator” local care semnează ce îi trimiți. Nu rezistă la un control. ANAF se uită la cine ia deciziile, nu la cine semnează procesele-verbale. Negociezi contractele, aprobi cheltuielile și decizi dividendele din România? Atunci firma e condusă din România. Rezultatul e scenariul B, cu accesorii și penalități pe deasupra, plus un istoric care face orice structură ulterioară mai greu de apărat. Nu organizăm astfel de aranjamente. Și nici tu nu ai nevoie de ele.
Scenariul D: ai deja un SRL și facturezi prin firma cipriotă
SRL-ul tău plătește firmei cipriote servicii pe care tu le prestezi din România? Atunci apar trei probleme deodată: prețurile de transfer, riscul unui sediu permanent al firmei cipriote în România prin munca ta și regulile românești privind societățile străine controlate. Profitul nu se mută în Cipru prin factură, dacă munca se face în România.
Ce îți spun cifrele
Diferența dintre scenariul A și celelalte nu este firma. Este mutarea. Pe cifrele de mai sus, între scenariul A, cu circa 82.750 de euro, și scenariul B, cu sub 70.560 de euro, diferența e de peste 12.000 de euro pe an la 100.000 de euro profit. Pe cinci ani, înseamnă peste 60.000 de euro, înainte de costurile unei vieți în Cipru, care trebuie puse și ele în calcul complet: chirie, școală, asigurări, drumuri acasă. De aceea punem firma cipriotă pe picioare ca instrument pentru cei care se mută, nu ca înlocuitor al mutării.
Regulile românești care prind restul
Chiar și când firma cipriotă are ceva activitate reală în Cipru, România mai are instrumente. Le știi dinainte, nu după control.
- Societățile străine controlate. Codul fiscal permite impozitarea în România a anumitor venituri ale unei firme străine controlate de un contribuabil român, mai ales a celor pasive sau slab impozitate. Cu 15% impozit pe profit, Ciprul nu mai e jurisdicție cu impozitare scăzută după majoritatea testelor europene. Verifică totuși regula exactă pentru tipul tău de venit.
- Sediul permanent. Lucrezi pentru firma cipriotă din biroul de acasă? Biroul acela poate deveni sediu permanent al firmei în România, iar profitul aferent muncii tale se impozitează aici.
- Prețurile de transfer. Tranzacțiile dintre SRL și firma cipriotă se fac la preț de piață și se documentează.
- Rezidența ta. La plecare, ANAF îți cere chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale (formularul 017). Cât timp locuința și familia rămân în România, rămâi de regulă rezident român, oricâte zile ai petrece în Cipru. Ghidul nostru despre plecarea spre Cipru și ieșirea fiscală îți dă pașii.
Testul de decizie: șase întrebări înainte să înființezi firma
Înainte să plătești pentru o firmă oriunde, răspunde în scris la șase întrebări. Nu poți răspunde? Atunci firma e prematură.
- Unde vei dormi cea mai mare parte din următorii trei ani? Rezidența decide tot restul. Dacă răspunsul real este „acasă, în România”, te poți opri aici: firma cipriotă va fi tratată ca firmă românească, iar dividendul se va impozita în România.
- Cine ia deciziile și de unde? Scrie numele omului care negociază contractele, aprobă cheltuielile și hotărăște dividendele. Apoi orașul în care se află când o face. Acolo e condusă firma.
- Unde se face munca? Tu sau oamenii tăi prestați serviciul din România? Atunci profitul din munca aceea se câștigă în România, orice ar scrie pe factură.
- Cine sunt clienții și unde plătesc? O firmă care facturează doar clienți din România, din România, e o afacere românească cu înregistrare în altă țară.
- Ce faci cu profitul? Trăiești din el? Atunci îl distribui, iar dividendul se impozitează unde locuiești. Îl reinvestești? Atunci cota pe profit contează mai mult, dar doar dacă firma chiar e condusă din țara în care e înregistrată.
- Cât costă să o ții cum trebuie? Contabilitate, situații financiare, declarații, sediu social, cont bancar și ședințe în Cipru. Dacă aceste costuri se apropie de economia așteptată, structura nu merită.
Antreprenorii care se mută răspund la cele șase întrebări în câteva rânduri. Cei care rămân descoperă că fiecare răspuns arată spre casă. Nu e un eșec al firmei. E exact informația de care ai nevoie ca să decizi bine.
Două lucruri pe care oamenii le uită: costul firmei și lista jurisdicțiilor cu impozitare redusă
Două detalii practice schimbă calculul mai des decât s-ar crede.
O firmă cipriotă are un cost fix. Orice firmă din Cipru depune anual situații financiare și declarația de impozit pe profit, ține registrele legale, are sediu social și depune raportul anual la Registrul Comerțului. Situațiile financiare se întocmesc după standardele aplicabile și sunt verificate așa cum cere legea în vigoare. Costurile nu depind de profit. La 30.000 de euro profit pe an, pot înghiți aproape toată diferența de cotă. La 300.000 de euro, cu firma condusă cu adevărat din Cipru, sunt un rând mic în buget. Acolo se vede câștigul.
Ciprul are și el reguli defensive pentru plățile către anumite jurisdicții. De la 1 ianuarie 2026, dividendele plătite de o firmă cipriotă unei firme asociate dintr-o jurisdicție de pe lista Departamentului de Impozite a jurisdicțiilor cu impozitare redusă au o reținere de 5%, iar dobânzile și redevențele plătite acestor firme nu sunt deductibile. Lista pentru 2026 cuprinde, printre altele, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Bermuda, Bahamas și insulele Canalului. Pentru jurisdicțiile de pe lista UE a jurisdicțiilor necooperante, reținerea pe dividende și dobânzi e de 17%. Vechea idee a unei firme cipriote deținute de un offshore deținut de tine, condus din România, cade acum din ambele părți. Ghidul nostru despre lista jurisdicțiilor cu impozitare redusă din Cipru explică regulile.
Când are totuși sens o firmă în Cipru fără mutare
Există cazuri reale. Toate au ceva în comun: în Cipru se întâmplă ceva real.
- O activitate reală în Cipru. Deschizi acolo o activitate cu angajați și cu un manager care chiar o conduce, iar tu ești asociat, nu cel care decide. Profitul cipriot e atunci profit cipriot. Dividendele către tine se impozitează în continuare în România.
- O holding cu decizii reale ale consiliului în Cipru. Grupurile folosesc uneori o holding cipriotă pentru rețeaua de convenții și pentru scutirea dividendelor din participații. Îi trebuie administratori în Cipru care înțeleg afacerea și chiar decid, ședințe ținute acolo și documente care o dovedesc. Un consiliu care semnează ce primește nu conduce nimic.
- O punte înaintea unei mutări planificate. Unii antreprenori înființează firma cipriotă cu câteva luni înainte să se mute, ca din prima zi de rezidență să aibă gata contractele, contul și contabilitatea. Merge dacă firma începe să lucreze, sau e condusă din Cipru, doar după ce ajungi acolo. Până atunci, o ții inactivă sau o tratezi deschis ca fiind condusă din România.
- O familie care se mută în etape. Unul dintre soți se mută primul și conduce firma din Cipru, celălalt vine mai târziu. Merge dacă soțul din Cipru chiar decide.
Cum citești o ofertă de „firmă în Cipru”: cinci semnale de alarmă
Clienții ne aduc des oferte de la alți furnizori și ne întreabă ce părere avem. Iată ce verificăm întâi.
- Oferta nu te întreabă unde locuiești. Un furnizor serios începe cu rezidența ta, pentru că de ea depinde tot calculul. Oferta începe cu prețul pachetului? Atunci e un produs, nu un sfat.
- Promite o cotă fără condiții. „15% și gata” sau „0% pe dividende” fără nicio condiție lângă e incomplet. Cota de 15% se aplică unei firme conduse din Cipru, iar regimul fără SDC, plus GESY în limita plafonului, unui rezident fiscal cipriot fără domiciliu în Cipru.
- Include un „administrator local” care nu știe nimic despre afacerea ta. Cine nu înțelege clienții, contractele și cifrele nu poate conduce firma. Numele lui pe acte nu mută conducerea.
- Nu spune nimic despre România. Orice plan corect explică ce se întâmplă cu SRL-ul tău, cu formularul 017, cu dividendele și cu regulile privind sediul conducerii efective. Lipsește partea românească? Lipsește jumătate din calcul.
- Nu menționează costurile anuale. Contabilitatea, situațiile financiare, declarațiile și sediul în Cipru costă în fiecare an. Un calcul fără ele arată o economie care nu există.
O ofertă bifează două dintre aceste semnale? Cere calculul complet înainte să semnezi ceva. Bifează trei? Oprește-te.
Ce presupune o mutare reală în Cipru
Cifrele îți arată că mutarea e esența? Atunci pașii sunt cunoscuți. Așa o punem pe picioare:
- Planifici anul de rezidență. Alegi regula de 183 de zile sau regula de 60 de zile: cel puțin 60 de zile în Cipru, cel mult 183 de zile în oricare alt stat, o locuință permanentă în Cipru și o activitate, un contract de muncă sau o funcție de administrator în Cipru, menținute tot anul. Calendarul regulii de 60 de zile transformă condițiile în date.
- Pleci curat din România. Formularul 017, locuința, familia, conturile, SRL-ul.
- Înființezi firma în Cipru. Înregistrarea o face o firmă de avocatură din Cipru, pe care o angajezi direct, potrivit Legii 196. Noi coordonăm pașii și oamenii. Ghidul nostru despre firma în Cipru explică procesul.
- O conduci din Cipru. Ședințe în Cipru, decizii luate acolo unde locuiești, o adresă care e mai mult decât o cutie poștală, contabilitate și declarații la timp.
- Te plătești inteligent. Un salariu modest pentru asigurări, acces la sistemul de sănătate și legătura de afaceri cerută de regula de 60 de zile, iar restul ca dividende.
Primele 90 de zile după mutare: lista de pași
Te-ai hotărât să te muți? Ordinea primelor săptămâni contează mai mult decât viteza. O succesiune curată face ca documentele să arate limpede că firma e condusă din Cipru. Asta e ordinea pe care o urmăm:
- Săptămânile 1 și 2: întâi rezidența. Semnezi contractul de închiriere sau finalizezi cumpărarea, îți înregistrezi adresa și păstrezi actele. Ceri numărul de identificare fiscală cipriot. Locuința există înainte ca firma să fie condusă din ea.
- Săptămânile 2 până la 4: firma. Mandatezi firma de avocatură cipriotă să înființeze societatea sau să mute în Cipru conducerea unei firme cipriote existente. Ții prima ședință a consiliului în Cipru, fizic, și consemnezi deciziile reale: cine semnează contractele, cine aprobă plățile, unde se țin registrele.
- Săptămânile 3 până la 6: conturile. Deschizi contul firmei și contul tău personal în noua țară de rezidență. Vin întrebări detaliate despre proveniența banilor și despre afacere; răspunzi cu documente pregătite.
- Săptămânile 4 până la 8: contractele. Muți clienții la firma nouă cu contracte noi, semnate din Cipru. Nu schimbi doar contul bancar de pe facturile vechi. Urma arată o afacere nouă, condusă dintr-un loc nou.
- Săptămânile 6 până la 12: salariul și înregistrările. Înregistrezi firma ca angajator dacă îți iei salariu, te înregistrezi în scopuri de TVA unde e cazul și pornești contribuțiile GESY și de asigurări sociale.
- Până la sfârșitul primului an fiscal: partea românească. Depui la ANAF formularul 017 și declarațiile cerute la plecare, păstrezi dovada datei plecării și evidența călătoriilor. Hotărăști din timp ce faci cu SRL-ul: îl păstrezi pentru contractele vechi, îl lichidezi sau îl lași inactiv.
Nimic din toate acestea nu e exotic. Sunt pur și simplu actele unei vieți reale în Cipru. Și exact acestea îți va cere o autoritate fiscală, gata înainte să le ceară.
Patru cazuri
Cristian, Iași: consultant care voia o firmă cipriotă de acasă
Cristian facturează circa 150.000 de euro pe an printr-un SRL și i s-a oferit un pachet „firmă în Cipru cu administrator local”. Cere calculul. Firma ar fi condusă de el din Iași, deci tratată ca firmă românească. Impozitul pe profit și pe dividende ar fi aceleași ca acum, plus costurile din Cipru. Renunță. Un an și jumătate mai târziu se mută la Limassol cu partenera lui, înființează firma acolo și își ia dividendele ca rezident Non-Dom, cu GESY în limita plafonului. Lecția: decizia lui a fost unde să locuiască; firma a urmat.
Ana, București: fondatoare cu SRL de software
Ana deține un SRL de software cu profituri reportate. O firmă cipriotă condusă din București ar fi tot românească. Își planifică mutarea pentru ianuarie 2027, lasă SRL-ul să-și termine contractele existente și construiește afacerea nouă într-o firmă cipriotă pe care o conduce din Larnaca. Dividendele din SRL rămân impozitate în România la sursă, așa că nu se grăbește să le distribuie. Lecția: întâi planifici ieșirea, apoi construiești firma nouă acolo unde locuiești.
Vlad și Irina, Constanța: o mutare în etape
Vlad se mută în Cipru primăvara; Irina și copiii vin vara, după terminarea anului școlar. Firma cipriotă se înființează în martie, dar nu începe să lucreze până când Vlad nu are contractul de închiriere, înregistrarea fiscală și prima ședință de consiliu în Limassol. Până atunci, SRL-ul păstrează clienții. Lecția: puntea funcționează pentru că faptele se potrivesc cu actele la fiecare pas.
Mihai, Cluj: întrebarea despre holding
Mihai deține părți sociale în două SRL-uri și i s-a spus că o holding cipriotă ar lăsa dividendele să „treacă” neatinse de fisc. Rămâne în Cluj. Holdingul ar fi condus de el și deci tratat ca persoană juridică română, iar dividendele plătite mai departe către el s-ar impozita în România, ca până acum. Păstrează structura actuală. Nici iernile petrecute în Cipru nu schimbă ceva cât timp locuința, familia și cea mai mare parte a anului rămân la Cluj: rămâne rezident român. Lecția: holdingul cipriot devine relevant doar dacă se mută și consiliul lui chiar se întrunește și decide în Cipru.
Greșelile pe care le vedem cel mai des
Acestea sunt tiparele care transformă cel mai des o idee bună într-una scumpă. Le eviți din prima.
- Să crezi că înregistrarea e decizia. Înființarea unei firme e un act administrativ. Rezultatul fiscal urmează conducerea și rezidența, adică fapte din viața ta.
- Procese-verbale care contrazic e-mailurile. Procesul-verbal spune „ședință ținută la Limassol”; e-mailurile arată că toate deciziile s-au luat din România cu o săptămână înainte. Inspectorii le citesc pe amândouă.
- Păstrezi locuința „pentru orice eventualitate”. O locuință care rămâne la dispoziția ta te poate ține rezident român, atât după Codul fiscal, cât și după regula de departajare din convenție. Te muți? Mută-te cu adevărat.
- Facturezi propriul SRL din Cipru fără substanță. SRL-ul plătește firmei cipriote „servicii de management” pe care tu le faci din România. Deducerea e contestată, iar venitul cipriot poate fi atribuit înapoi.
- Uiți de dividend. Mulți compară cotele pe profit și se opresc. Banii din care trăiești ajung la tine ca dividend sau salariu, iar acestea se impozitează acolo unde locuiești.
- Cumperi un pachet cu „administrator” de formă. Orice pachet care promite să facă o firmă să pară condusă de unde nu e condusă îți vinde o problemă, nu o structură.
Când nu ți se potrivește
- Nu te vei muta. O firmă cipriotă rareori îți îmbunătățește situația și adaugă costuri.
- Vrei un administrator local ca firma să pară condusă din Cipru. E varianta cu cele mai mari șanse să cadă la control.
- Veniturile tale cad sub regulile românești privind societățile străine controlate. Firma poate fi impozitată oricum pe numele tău.
- Ai nevoie ca firma să lucreze înainte de mutare. Atunci lucrezi prin SRL până te muți și schimbi curat.
Întrebări frecvente
Poate un român nerezident să deschidă o firmă în Cipru?
Da. Ciprul acceptă asociați și administratori nerezidenți. Înregistrarea o face o firmă de avocatură din Cipru. Câștigul fiscal vine însă abia când firma e condusă de acolo.
Plătește firma mea cipriotă 15% dacă eu locuiesc în România?
Doar dacă e condusă cu adevărat din Cipru. O conduci din România? Atunci e persoană juridică română și plătește impozit pe profit în România.
Reține Ciprul impozit pe dividendele plătite mie în România?
În cazurile obișnuite, nu. Dar România îți impozitează dividendul cu 16% pentru dividendele din 2026, plus CASS în limita plafonului. Ciprul aplică măsuri defensive pentru plățile către jurisdicții de pe lista UE și către anumite jurisdicții cu impozitare scăzută.
Rezolv problema dacă numesc un administrator cipriot?
Doar dacă acel administrator chiar conduce firma, cu cunoștințele și autoritatea necesare. Unul care semnează ce îi trimiți nu mută conducerea. Nu organizăm astfel de aranjamente.
Sunt scutit de SDC pe dividende dacă nu locuiesc în Cipru?
Nu. Fără SDC, plus GESY în limita plafonului, vine doar cu regimul Non-Dom, care cere rezidență fiscală în Cipru. Un nerezident nu plătește SDC, dar dividendul se impozitează atunci în România.
Pot înființa firma înainte să mă mut?
Da, ca punte: dacă nu lucrează sau nu e condusă din Cipru până nu ajungi acolo, ori dacă accepți că e condusă din România până la mutare. Bine pregătită, din prima zi ești gata.
Cum se leagă de restul planului tău
Firma cipriotă e o verigă dintr-un lanț care începe cu rezidența ta. Ghidul nostru despre mutarea în Cipru pune pașii în ordine. Ghidul de azi, despre o firmă în UE fără mutare, ia cealaltă idee frecventă: Estonia, Bulgaria și Ungaria. Toate ghidurile noastre sunt pe blogul în limba română.
Vrei calculul pe cifrele tale, cu partea românească inclusă? Scrie situația ta și o punem pe hârtie. Noi coordonăm analiza; serviciile juridice și fiscale sunt executate de parteneri independenți autorizați, în nume propriu și pe propria răspundere.
Surse
- Legea impozitului pe venit 118(I)/2002, text consolidat, și Legea 244(I)/2025 de modificare, cota impozitului pe profit și rezidența firmelor, în vigoare de la 1 ianuarie 2026 (CyLaw, greacă): https://www.cylaw.org/nomoi/enop/non-ind/2002_1_118/full.html și https://cylaw.org/nomoi/arith/2025_1_244.pdf
- Legea SDC 117(I)/2002, modificată prin Legea 245(I)/2025 (CyLaw, greacă): https://cylaw.org/nomoi/arith/2025_1_245.pdf
- Departamentul de Taxe al Ciprului, rezidența fiscală și domiciliul: https://www.gov.cy/mof-tax/en/documents/tax-residency-domicility/
- Codul fiscal român, Legea 227/2015, articolul 7 (definiții, persoana juridică străină cu sediul conducerii efective în România) și articolul 40^5 (societăți străine controlate): https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2023.htm
- Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (cota de 16% a impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2026): https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/300022
- ANAF, formularul 017, chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/Z017.html
- Modelul de convenție fiscală OCDE, articolul 4 alineatul (3) și comentariul: https://www.oecd.org/tax/treaties/
Verificat la 21 octombrie 2026. Ordinea pe care ne bazăm: întâi legea așa cum e publicată, apoi ghidurile autorităților fiscale, apoi alte autorități oficiale, apoi comentariile profesionale. Unde diferă, legea câștigă și spunem asta.
Foto copertă: portul de agrement din Limassol, Cipru. Fotografie de A.Savin, Wikimedia Commons, Free Art License (FAL), decupată.